Hakdamah le Sefer
ha Zohar
A .doresc prin această prefaţă să elucidez
anumite teme, care par simple la prima vedere, fiecare se
interesează de ele, şi multă cerneală s-a vărsat pt a le analiza. Totuşi încă
nu am ajuns la o cunoaştere satisfăcătoare în ce priveşte aceste subiecte. Iată
problemele:
1. care este esenţa noastră?
2. care
ne este rolul în lanţul realităţii din care noi suntem mici inele?
3. iată
cînd ne privim, ne percepem pe noi înşine ca stricaţi şi josnici, încît nu este
nimeni demn de critică precum suntem noi. Şi cînd privim autorul care ne-a
făurit, ar trebui să ne aflăm în culmea calităţiAlor, şi să vedem că nu este
nimeni demn de laudă ca dînsul. Oare nu era obligatoriu ca dintr-un autor
perfect să iasă produse perfecte?
4. precum
raţiunea ne obligă să recunoaştem, El Divinul, este bun şi binefăcător, şi nu
este nimeni şi nimic deasupra lui. Şi cum a creat de la bun început creaturi
care se chinuie şi suferă în toate zilele existenţe, doar calea celui bun este
de a face bine, în orice caz de a nu face atîta rău?.
5. cum se
poate ca din cel etern, fără început şi fără sfîrşit, să se tragă fiinţe care apar,
există şi se sfîrşesc, dispar şi se pierd?.
B. şi pt
a elucida toate acestea, trebuie să începem printr-o cercetare, şi nu,
în locul interzis, deci în esenţa Divinităţii însăşi, în care mintea nu poate
să conceapă de loc şi nu avem nici un gând sau vorbă despre ea.
Ci acolo unde este poruncă să cercetezi, deci
cercetarea acţiunilor Lui,
Divinul, precum ne este poruncit în Torah: Dah
et Elokei Avichah, Ve Avdehuh.
Şi în Cîntecul unificării: mimaaseycha hikarnucha.
Cercetarea 1:
cum putem să ne închipuim că toată
Creaţia ar fi un lucru nou, care să nu fie cuprins în EL, Divinul, înainte de
a-l fi creat.
Cînd este clar fiecăruia că nu
există lucru să nu fie conţinut în EL, Divinul, astfel ne obligă - raţiunea
simplă.
Cum poate cineva să dea ceva ce
nu are?!.
Cercetarea 2:
dacă vei găsi de cuviinţă să
spui că - în ce priveşte Atotputernicia Sa - e sigur că El poate făuri
existenţa din neexistent, yeş mi ayin,
adică un lucru nou, care nu se află întrînsul de loc:
se pune întrebarea, ce este realitatea, despre care decidem că nu are loc
întrînsul, cel divin, ci este nouă?.
Cercetarea 3:
despre cele spuse de mekubalim,
că sufletul omului este parte din Creator, de Sus,
astfel încît nu este deosebire
între El, Divinul, şi suflet.
Ci El
este TOT, iar sufletul - PARTE.
Şi au comparat acest lucru cu piatra
cioplită din munte.
Nu este vreo deosebire între
piatră şi munte, doar că unul este „TOT” şi altul „parte”. Şi astfel trebuie să
cercetăm, dacă piatra este separată de munte prin unealta pregătită pt aceasta,
devenind o parte separată din întreg;
cum să ne închipuim că El Creatorul a despărţit o parte din Sine astfel
încît să iasă din El, şi să devină o fracţiune separată, suflet, încît să o concepem ca parte din „Esenţa Sa” ? .
C.
cercetarea 4:
dat fiind că sistemul „sitrah-ahrah”, şi al cojilor
este infinit de îndepărtat de Divinitate,
cum e posibil să fie înfiinţat, ba
chiar susţinut prin Divinitate?.
Cercetarea 5.
tema învierii morţilor. Dat
fiind că trupul este un lucru fără valoare, din clipa naşterii este conamnat la
moarte şi la îngropare; mai mult, se spune în cartea
ZOHAR, că înainte ca trupul să fie descompus cu totul, nu poate sufletul
să se înalţe la locul său în Grădina Eden. Deci ce înseamnă obligaţia de a se
reîntoarce la învierea morţilor, oare nu va putea Creatorul delecta sufletele
chiar şi fără ajutorul corpului?.
Şi mai ciudat este ceea ce au
spus Hazal, Înţelepţii, că în viitor morţii vor
fi înviaţi în propriile lor defecte-mumim, ca să nu se spună despre ei, poate
sunt alţii, şi apoi le va vindeca defectele.
Şi trebuie să înţelegem, ce-i
pasă Creatorului să se spună că sunt altcineva, încît din acest motiv să le refacă
defectele, şi să-i vindece?.
Cercetarea 6.
în ce priveşte declaraţia Hazal
că omul ar fi centrul întregii realităţi, că toate lumile de sus, şi lumea
aceasta, materială, cu tot conţinutul lor, nu au fost create decît pentru Om,
şi hazal îl obligă pe om să
creadă că pentru el a fost creat universul.
Şi ar fi cam greu de priceput
cum, pentru acest om mititel care nu cuprinde nici cît un fir de păr din valoarea
existenţei acestei lumi, cu atît mai puţin din cea a lumilor superioare,
a căror înălţime şi măreţie nu
au sfîrşit,
pt el oare a muncit Creatorul ca
să creeze toate acestea de dragul lui?.
Şi de asemenea, de ce ar avea
nevoie omul de acestea toate?.
D.
şi pt a
înţelege aceste întrebări şi cercetări, patent bun este
să priveşti rezultatul final, adică Scopul Creaţiei: tachlit habriyah.
Căci nu este
posibil să înţelegem ceva în mijlocul muncii Sale, ci numai la sfîrşit.
Şi este clar faptul că nimeni nu
lucrează fără un scop, ci numai un om anormal înfăptuieşte ceva fără rost.
Şi eu ştiu că sunt persoane care,
crezăndu-se mai deştepte, s-au debarasat
de povara muncii în corectare, şi spun că El Divinul a creat toată Realitatea
şi apoi a părăsit-o în voia ei, şi din din lipsa valorii acestor creaţii, nu i se
potriveşte majestăţii sale, Creatorul,
să guverneze asupra lor, cu comportarea lor meschină şi urîtă.
Adevărat, nu din raţiune au vorbit,
căci nu se poate decide
despre micimea şi josnicia
noastră,
înainte să decidem
că noi ne-am creat singuri
cu toate însuşirile noastre
stricate şi condamnabile.
Dar în acelaşi timp,
când hotărâm despre cel care
ne-a făcut,
Creatorul,
că este perfect întru totul,
a proiectat şi a creat fiinţele
noastre,
corpul, cu toate înclinaţiile
bune
şi cu tot ce este stricat,
iată dintr-o mînă a perfecţiunii
nu poate să rezulte o fiinţă
stricată.
Şi orice acţune este mărturie
a caracterului celui ce o
înfăptuieşte.
Iar dacă un croitor neisprăvit
a produs un costum stricat,
care este vina costumului?.
Iată, cei ce declară că din
cauza lipsei noastre de valoare ne-ar fi părăsit Creatorul, că nu i se
potriveşte Creatorului să ne supravegheze, demonstrează lipsa lor de raţiune.
Şi imaginează-ţi cineva, care a
creat de la bun început fiinţe care se chinuie şi suferă toată viaţa, ba mai
mult, să se debaraseze de ele fără să mai vrea să le supravegheze şi ajuta,
iată ce mult ai condamna şi dispreţui o astfel de persoană...
E oare posibil să presupui aşa
ceva despre Creator, devotat şi consacrat
Realităţii.
5.
astfel, mintea
sănătoasă ne obligă să înţelegem chiar opusul aparenţei
superficiale, şi să decidem că noi suntem întradevăr fiinţe foarte
înalte şi bune, încît importanţa noastră este infinită, deci cum e demn şi
potrivit Faurului care ne-a făurit. (Baal ha-melachah şe-asah otanuh).
Şi orice lipsă hisaron în ce ne priveşte, cînd stai să
reflectezi asupra ei, după toate explicaţiile
pe care ţi le vei găsi,
iată toate neajunsurile lipsurile provin de la Creator
Boreh care ne-a creat cu tot ce este natura noastră, şi este clar că El ne-a făcut şi nu noi.
De asemenea El a ştiut toate
demersurile ce vor origina din aceste însuşiri şi înclinări rele, pe care le-a sădit
în noi.
Însă, cum am
spus, trebuie să vedem Finalul Acţiunii Sale,
şi atunci vom
înţelege tot.
Şi spune o zicală universală:
"nu arăta prostului,
munca făcută pe jumătate”.
6.
şi ne-au instruit HAZAL:
Creatorul nu a creat Lumea
decît pentru a delecta Creaţiile sale:
lehanot le-nivraav.
Iată aici trebuie să ne
concentrăm atenţia şi înţelegerea, şi toate ideile, căci
acesta
este finalul lntenţiei şi al înfăptuirii Creaţiei, Geneza.
Şi trebuie să
observăm: dat fiind că Ideaţia Creaţiei, Mahşevet Ha-Briyah, a
fost de
A DELECTA CREAŢIILE SALE lehanot lenivraav,
iată este necesar să creeze în
SUFLETE o dorinţă uriaşă de a primi cele
pregătite, gîndite de Creator;
şi mărimea fiecărei plăceri şi
voluptăţi este determinată de mărimea dorinţei de a o avea;
astfel cu cît este mai mare dorinţa de a primi
cu atît creşte şi plăcerea, şi
invers.
IDEAŢIA, ARTA CREAŢIEI Mah,shevet
ha Briyah,
necesită construirea în suflete
a dorinţei de a primi maximă,
potrivită cu mărimea plăcerii
uriaşe
prin care El are de gând, intenţionează
să ne delecteze.
Căci
plăcerea cea mare şi dorinţa cea mare de a o primi, sunt în perfectă
concordanţă.
7.
Şi după ce am aflat cele de mai
sus,
am ajuns să înţelegem întrebarea
2, cu toată claritatea:
care ar fi realitatea
care se află înafara Esenţei Sale, Aţmutoh,
încât această realitate e declarată
o creaţie cu totul Nouă,
"este"
din "nu este",
existent
din neant,
Yeş
mi Ayin.
Şi acum, ştiind clar că
Ideaţia
Creaţiei,
Mahşevet HaBriyah,
de A
Delecta pe Creaţii Săi,
Lehanot le Nivraav,
a creat Dorinţa de a primi de la El
toată frumuseţea şi plăcerea
lntenţionate;
iată această dorinţă de a primi,
desigur nu a fost inclusă în
Esenţa Sa,
înainte de crearea ei în
Suflete,
căci El nu are de la cine
primi?,
deci a
Făurit un lucru Nou, care nu se află întrînsul.
Şi cu toate acestea,
se înţelege din mahşevet ha-briyah,
că nu era nevoie să fi creat
nimic în plus,
decît această dorinţă de a
primi,
raţon lekabel;
această creaţie nouă briyah mehudeshet,
îi este suficientă Creatorului
ca să realizeze mahşevet
habriah
prin care s-a gîndit să ne
delecteze.
Dar plăcerile care să ne
satisfacă,
din mahşevet
ha briyah,
se trag din Esenţa sa Aţmutoh,
în mod direct,
şi nu are sens să le creeze din
nou,
fiindcă există,
ieş
mi-ieş,
existent
din existent,
şi sunt pe măsura
dorinţei
mari de a primi
din Suflete
spre care sunt atrase.
Şi iată ne-a fost elucidat
cu toată claritatea
faptul că,
toată materia
din Creaţia Nouă
de la început pînă la sfîrşit,
este reprezentată de dorinţa de a primi - raţon lekabel.
8.
Şi de aici ajungem să realizăm în profunzime gîndirea Înţelepţilor
mekubalim, pe care am prezentat-o în cercetarea 3. care ne-au mirat,
în ce priveşte declaraţia
că sufletele sunt o parte
Divină de sus;
helek eloka mimaal
şi să o comparăm cu o piatră, even,
separată din munte:
că nu ar exista diferenţă între ele,
ci doar că unul este „ parte”,
iar celălalt este TOT.
Şi ne-am mirat: se înţelege cum separăm un bolovan din
munte cu tîrnăcopul,
dar cum spunem acest lucru despre Creator,
şi prin ce au fost despărţite sufletele de El,
şi cum au ieşit din Perfecţiunea Sa Divină
şi au devenit creaţiile,
ha nivraim.
Şi din cele descrise, se înţelege că,
aşa cum toporul împarte un obiect material în două
tot aşa obiectele spirituale
sunt separate
prin aşa zisă „schimbare,
diferenţă a formei”
hiştanut ha ţurah.
De exemplu, cînd 2 oameni se iubesc,
vei spune că sunt apropiaţi şi lipiţi unul de altul ca o singură fiinţă. Şi
invers, cînd ei se urăsc, că sunt departe ca apusul faţă de răsărit.
Şi nu ne referim la distanţa materială,
ci la
schimbarea formei.
Astfel, fiind identici în ce priveşte
forma, încît un om iubeşte tot ceea ce iubeşte prietenul său şi urăşte tot ceea
ce urăşte, vedem că ei se iubesc şi sunt
uniţi, alipiţi unul de celălalt.
Şi
dacă există între ei anumite divergenţe, schimbări ale formei, de exemplu unul din
ei iubeşte un lucru detestat de prietenul său, atunci, în proporţia în care
diferă prin formă unul de celălalt, ei sunt
departe şi se urăsc unul pe altul.
Şi
dacă sunt total opuşi, deci unul iubeşte tot ceea ce urăşte celălalt, şi urăşte
tot ceea ce prietenul iubeşte, atunci ei sunt departe ca apusul de răsărit,
deci în mod absolut.
9.
iată găseşti,
că în lumea spirituală
acţionează
legea schimbării formei,
hok „şinui ha-ţurah”;
la fel cu tîrnăcopul
care împarte lucrurile fizice,
tot aşa
depărtarea dintre obiectele
spirituale
este proporţională
cu schimbarea formei şinui ţurah.
Şi faptul că în suflete
a fost imprimată dorinţa de a
primi
delectările Sale,
formă care nu se găseşte în Creatorul
Divin,
căci, D F, de la cine să
primească?.
Iată această discordie,
diferenţă a formei,
realizată de Suflete,
acţionează spre a-i separa
de Esenţa Sa divină,
asemenea cu toporul care despică
piatra din munte.
Astfel prin această schimbare a
formei,
şinui ţurah,
au ieşit Sufletele din Totalitatea
Întregimea Creatorului,
şi s-au separat, nivdelu, de El,
devenind Creaţiile. Nivraim,
Iată tot ce realizează, Creaţiile,
ating şi obţin
din Lumina Sa,
se trage „este din este, existent din existent”,
„ieş mi-ieş”,
direct din Esenţa Sa.
Deci, în privinţa Luminii Sale,
primită în Vasul lor,
dorinţa de a primi,
nu este nici o deosebire, de loc,
între ei creaţii, ha nivraim,
şi El Divinul, Esenţa Divină, Aţmutoh,
deoarece ei primesc Lumina
ieş-mi-ieş,
este din este,
direct de la Creator, Aţmuto Yitbarach.
Şi toată diferenta, deosebirea
dintre Suflete şi Aţmutoh, Absolutul,
nu este decît că
Sufletele sunt Parte din
Aţmutoh;
adică proporţia de Lumină
primită în Vas-
Dorinţa de a primi,
este deja o parte separată de
Divinitate,
fiind conţinută în
„schimbarea formei”
Dorinţei de a primi,
schimbare ce a transformat-o în
fragment.
Prin această schimbare a
formei
au ieşit (sufletele) din „Tot”,
şi au devenit „Parte”.
Iată nu este între ei, alta
diferentza,
decît că Unul este Tot
şi acesta, e Parte,
ca piatra separată de munte.
Şi fii atent aici, căci
nu mai putem adăuga
într-un loc atît de înalt.
10.
iar acum ne-a fost deschisă o
nişă pt a înţelege
a 4a întrebare:
Cum se poate să apară din
Divinitate
Sistemul Impurităţii şi a
Cojilor,
mirkevet
hatumah ve-haklipot,
dată fiind depărtarea sa extremă
de Creatorul Divin,
şi cum se poate ca El
să o susţină şi să o menţină”?.
Adevărat trebuire mai întîi să
înţelegem
esenţa conceptului de
„Impurităţi”
şi „coji”.
Şi află că
această Dorinţă mare de a Primi,
de care am spus că e însăşi esenţa
Sufletelor,
prin creaţie,
şi de aceea ele sunt pregătite
să primească toată satisfacţia
din
ARTA, Gandirea, Ideaţia Creaţiei,
Mahşevet Ha-Briyah;
Iată această Dorinţă de a Primi
nu rămîne aşa cum e
în Suflete,
căci dacă ar fi asa,
sufletele ar rămîne pe veci
despărţite de Creator,
căci schimbarea formei, şinui
ha-ţura, din ele,
le-ar menţine separate, îndepărtate
de El, Divinul.
Şi pentru a corecta
această stare de separare,
conţinuta în Vasul Sufletelor,
El a creat absolut toate Lumile,
şi le-a împărţit în două sisteme,
acestea fiind
cele 4 Lumi A B I A Divine, olamot de-Kduşah,
şi, opus acestuia,
sistemul celor 4 Lumi Impure,
olamot de-Tumah.
Şi a inclus, imprimat
dorinţa
de a dărui,
raţon
lehaşpiah,
în
sistemul ABIA de kduşah, divin.
Şi a introdus dorinţa de a primi doar pt sine,
în sistemul ABIA de Tumah,
care a devenit astfel separat de
Creator
şi de lumile divine de kduşah.
Din acest motiv cojile sunt numite
„morţi” metim.
Şi de asemenea „raşaim”,
răufăcători,
Care, atraşi de acestea,
în timpul vieţii lor se numesc
„morţi”.
Căci Dorinţa de a Primi,
o formă inversă Creatorului,
îi desparte de „Viaţa Vieţilor”
Hayei ha Hayim.
De aceea sunt departe de Creator
de la un capat, o extremă la
cealaltă.
Doar El, Divinul,
nu are nici o legătură cu A Primi,
ci El dăruieşte, şi atît.
Iar cojile nu au decît însuşirea
de A Primi pentru sine,
a se satisface pe sine.
Şi nu există contrast, opoziţie
mai mare decît aceasta.
Şi ai aflat deja că
distanţa
spirituală
începe cu o deosebire mică,
pînă la o totală inversare a
formei,
şinui ţurah,
extrema distanţei.
11.
şi s-au desfăşurat LUMILE,
pînă la realitatea Acestei Lumi materiale,
adică locul pentru realitatea,
existenţa de corp şi suflet
- guf ve neşamah.
Şi de asemenea, unde să fie
timp de a fi stricat
şi timp de corectare.
Căci corpul,
care este
dorinţa de a primi pt
sine,
se trage din rădăcina sa,
din Gandirea
Creatiei,
Mahşevet
ha-Briyah,
şi trece prin sistemul Lumilor Impure,
de Tumah,
şi rămîne robul acestui sistem
pînă la „13”
ani,
yud ghimel şanah,
timpul in care sa fie stricat,
zman ha kilkul
Şi prin aplicarea
comandamentelor,
Ha esek be-Miţvot
Comandamente,
de la 13 ani,
cînd le respecta, si urmează
spre a face bucurie Creatorului
sau,
al menat lehaşpiah nahat ruah
leYoţroh,
omul începe să îndrepte
Dorinţa de a primi pt Sine,
din el,
şi o transformă treptat în
dorinţa de a dărui
lehaşpiah.
Astfel atrage treptat sufletul
divin,
nefeş de-kduşah,
din rădăcina sa,
din originea sa Mahşevet
Ha-Briyah.
Şi acesta trece prin
sistemul Lumilor divine
de kduşah,
şi se îmbracă în
corp.
Acesta
este timpul de corectare Zman HaTikun.
Şi de asemenea continuă în mod
treptat
să cumpere, sa achiziţioneze,
şi să obtina, ajungand la
treptele
de kduşah
din Mahşevet Habriyah
DIN
INFINIT
EYN
SOF BARUCH HU.
Pînă ce ele ajută omului
să-şi transforme dorinţa de a
primi
pentru sine
dintrînsul,
incat să devina cu totul
dorinţă de a primi cu scopul
pentru
a dărui
Bucurie
Creatorului Său
lehaşpiah nahat ruah leyoţroh.
Şi nicidecum pt a-i folosi lui
însuşi.
Astfel cumpără omul
echivalarea
formei
cu
Creatorul său,
căci a primi
cu scopul de a
dărui
se consideră dăruire pură
haşpaah tehorah.
Se spune: Cînd un om este de
vază, ea a dăruit, şi el a spus, iată ea îmi este consacrată, mekudeşet. Căci primirea
darului cu scopul de a bucura pe cea care îi dăruieşte, se consideră dăruire
totală, haşpaah ve-netina gmurah, faţă de ea.
Şi atunci el obţine adeziune
totală cu EL Creatorul.
Căci adeziunea spirituală,
dvekut
nu este decît echivalarea formei
haşvaat haţurah.
Cum scriu înţelepţii hazal:
„şi cum este posibil să ne lipim
de El?,
ci lipeşte-te de calităţile
Lui”.
Căci prin aceasta
Omul devine demn
de a primi toată voluptatea,
şi farmecul
şi gingăşia
care provin din „Mahşevet haBriyah”
Ideaţia Creaţiei”. ARTA
CREAŢIEI. Genezei.
12. Iată,
am clarificat tema corectării Dorinţei de a Primi, imprimată în suflete din
Intenţia Creaţiei „mahşevet ha briyah”,
Sau arta genezei.
Creatorul a pregătit pentru suflete
neşamot,
două sisteme paralele, opuse:
sufletele trec prin ele şi se
divid în doua parti,
Corp şi Suflet,
îmbrăcate unul într'altul.
Şi prin actele de Corectare,
(urmarea legilor talmudice
numite
tora-u-miţvot),
vor fi în cele din urmă
capabile
de a transforma forma Dorinţei de
a primi
în forma dorinţei de a
dărui.
Şi atunci pot primi toată
bunătatea
din Intenţia Creaţiei
„mahşevet habriyah”.
Şi o dată cu aceasta
realizează unirea cu Creatorul.
Ha Dveikut im Ha BOREH.
Dat fiind că muncind în
Corectare,
prin Torah-u-Miţvot, TUM
au cîştigat
Echivalarea
Formei
cu Creatorul lor.
Şi această gradaţie este cea
denumita
GMAR HATIKUN,
FINALUL
CORECTĂRII. Gmar-finalul, hatikun-a corectarii
Iar atunci,
nemaifiind nici o nevoie de
Sitrah Ahra, Partea Cealaltă,
impură,
„ea va disparea de pe Pămînt,
şi pe veci
va fi înghiţită moartea”.
Şi toată munca în T U M,
care a fost dată întregii lumi, omeniri,
pe timp de 6000 de ani,
în această lume,
şi de asemenea fiecărui individ,
pe timp de 70 de ani ai vieţii sale,
nu a
fost
decît pt a
aduce pe oameni,
la Finalul Corectării,
adică Echivalarea Formei,
descrisă mai sus.
De asemenea, am fost clarificat
înfiinţarea sistemului „cojilor”
de către Creator,
care a avut nevoie de acesta,
pentru a genera corpul,
care mai tîrziu se va corecta
prin faptele de corectare,
cunoscute cu numele de
Torah u Miţvot,
comandamente, fapte bune.
Şi dacă nu era constituit
Instalat, corpul nostru
cu dorinţa sa de a primi,
stricata,
prin sistemul necorectat,
impur, de tumah,
atunci era imposibilă corectarea
lor.
Caci nu poti corecta ceva ce nu
ai
13.
Ne-a mai rămas în sfîrşit să
realizăm: cum,
atît de stricată,
dorinţa de a primi
face parte şi a emanat din
Intenţia Creaţiei,
„mahşevet habriyah” a Divinităţii
Infinite,
a cărei Unitate
nu sunt cuvinte a o descrie?.
Şi fapt este că,
adevărat,
în aceeasi clipa în care
a avut in gand a genera
sufletele,
a şi înfăptuit Ideea SA întru
totul.
Căci El nu are nevoie de un mijloc,
instrument,
ci instantaneu au originat
şi au fost înfiinţate şi create
toate sufletele
şi toate Lumile,
care urmau în viitor să fie
pline
de toată acea abundenţă,
bunătate şi plăcere,
gîndite şi menite pentru ele,
sufletele,
din partea Lui,
cu toată perfecţiunea
ce va fi atinsă de suflete
în „gmar ha-tikun”,
deci după ce dorinţa de a primi,
din suflete,
a obţinut deja corectarea sa totală, în
perfecţiune,
astfel transformîndu-se
pt a deveni „HAŞPAAH TEHORAH”
altruism pur,
în perfectă echivalenţă a formei
„haşvaat haţurah”
cu Creatorul Divin
(EL HAMAAŢIL YITBARACH).
Şi aceasta
deoarece în Eternitatea Sa
Divină,
be Niţhiutoh Yitbarach,
trecutul şi viitorul şi
prezentul, sunt unul.
Şi viitorul are rolul
prezentului, îi serveşte ca prezent.
şi de aceea nu a avut loc
situaţia în care
Dorinţa de a primi, Stricată,
să fie în discordanţă cu El,
Infinitul Divin.
Ci dimpotrivă, acea echivalare a
formei,
dveikut
care urmează să fie descoperită
la gmar ha-tikun,
a apărut imediat
în Eternitatea Sa, Divinul,
Niţhiutoh Yitbarach.
Şi despre acest secret
au spus Hazal,
„înainte să fi creat Lumea,
era El şi Numele Său, Unul”:
[kodem şe-nivrah ha-olam haiah
Hu ve-Şmoh ehad”.
Căci forma discordantă,
De-prudah,
care se află în Dorinta de a Primi
Raţon Lekabel,
nu a fost revelată în suflete,
originate din mahşevet habriyah,
ci ele erau lipite de El,
în echivalenţa formei,
„secretul” expresiei: „el şi denumirile,
numele lui sunt unul”.
14.
Şi iată, în mod necesar,
există în Suflete 3 situaţii,
în general:
Situaţia 1,
maţav 1 alef,
sau existenţa sufletelor neshamot
în Infinitul divin, Mahşevet
habriyah,
unde posedă deja forma din
viitor
din finalul corectării
gmar ha tikun.
Situaţia 2,
maţav ha-bet,
este existenţa Sufletelor în cei
6000 de ani,
şitah alfey şnei,
unde au fost împărţite în
corp şi suflet,
prin cele două sisteme ABIA
opuse,
prin care au trecut.
Şi le-a fost înmînată munca de
corectare
ca să transforme dorinţa de a
primi,
în dorinţa de a dărui bucurie
Creatorului,
Nahat ruah le Yoţram,
şi nicidecum lor înşile.
Şi pe parcursul acestei situaţii,
corpul nu va ajunge la corectare,
ci numai sufletul va avea parte
de ea.
Deci, trebuie să elimine orice
urmă de a primi pt sine
ce reprezintă categoria de Corp,
şi să rămînă doar cu dorinţa de
a dărui şi atît.
Adică, forma dorinţei aflate în
suflete.
Şi nici măcar sufletele
celor Drepţi,
Ha Ţadikim,
nu se vor delecta în grădina
eden, după ce au murit,
decît prin descompunerea totală
a corpului, în pulbere,
Situaţia 3,
este gmar
hatikun, finalul corectării sufletelor,
după „învierea morţilor”,
cînd vor atinge
corectare perfectă şi corpul,
căci vor
transforma atunci forma de a primi,
forma corpului,
să fie însufleţită prin pura
dăruire,
haşpaah tehorah,
şi sufletele devin demne de a
primi
toată frumuseţea, bunătatea şi
voluptatea,
din Intenţia Ceaţiei Mahşevet ha
Briyah.
Şi vor realiza dvekut, adeziunea
puternică,
datorită Echivalării formei lor
cu cea a Creatorului.
Căci nu vor obţine acestea toate
prin dorinţa de a primi,
ci numai prin dorinţa lor de a
bucura pe Creatorul lor,
căci iată,
are plăcere Creatorul cînd creaţii
Lui primesc de la El.
Spre a scurta,
voi numi de acum înainte
aceste trei situaţii,
Ghimel
ha maţavim,
Situaţia 1, situaţia 2 şi
situaţia 3,
maţav ha alef, maţav ha beit ve
maţav ha ghimel.
Şi tu, cititorule, aminteşte-ţi
bine cele descrise aici în fiecare din
situaţii.
15.
Şi
cînd vei privi aceste 3 situaţii, vei
înţelege că ele sunt absolut interdependente, astfel încît dacă era posibil să
renunţi la una din ele, ar fi fost anihilate toate 3.
Dacă nu era
revelată situaţia 3
- care e schimbarea formei de
egoism în forma altruismului, atunci nu ar fi ieşit situaţia 1, din
Infinit. În mod necesar.
Doar nu
a originat toată perfecţiunea, acolo, în 1, decît pentru că viitorul, existent
în situaţia 3,
funcţiona deja
ca prezent, pe veci.
Şi toată
perfecţiunea exprimată, este o copiere a viitorului
ce urma să vină la prezentul deja existent acolo.
Dar dacă era
posibilă anularea viitorului, nu ar fi fost existent nici prezentul.
Iată, sit 3
obligă existenţa situaţiei 1.
Şi cu atît mai
mult, prin anularea vreunei părţi din
situaţia 2,
unde se află toată munca de a ajunge
la sit 3, deci
munca de corectare, şi de cucerire a treptelor spirituale,
iată, situaţia
2 obligă situaţia 3.
Şi la fel este situaţia
1 din infinit,
în care e
prezentă perfecţiunea din sit 3,
ea obligă
apariţia sit 2 şi 3.
adică în
aceeaşi perfecţiune, nici mai mult, nici mai puţin.
Şi iată că
însăşi sit 1 determină apariţia
celor două sisteme
opuse din sit 2,
şi expansiunea lor
în situaţia a doua.
Pt a face
posibilă existenţa corpului
în Dorinţa de a
primi, stricată,
prin sistemul
de Tumah, necorectat.
Şi atunci avem
posibilitatea să o corectăm.
Iar dacă nu exista
sistemul de tumah al lumilor,
nu am fi ajuns
la această dorinţă mare de a primi,
şi nu era
posibilă corectarea ei,
pt a ajunge la maţav
3,
„căci nu se
poate corecta ceea ce nu există în om”.
Iată nu este
nevoie să întrebăm cum de a fost creat
Sistemul impur
al cojilor,
„maarechet de
tumah”,
ieşind chiar din
sit 1 maţav Alef,
chiar aceasta, sit
1
obligă
înfiinţarea şi existenţa sa
în maţav ha beit
2.
16.
Şi nu e de întrebat
dacă ne-a fost anulat liberul arbitru, fiind obligaţi să ne perfecţionăm şi să
ajungem la st 3,
deja conţinut
în stadiul 1.
Şi de fapt
Creatorul ne-a
pregătit
2 căi în maţav 2,
pentru a ne
aduce la maţav 3:
a. calea muncii în corectarea dorinţelor,
a inimii,
b. calea suferinţelor,
care şi ele îndulcesc
corpul,
şi ne vor
obliga în cele din urmă
să corectăm
dorinţa noastră de a primi,
încât să
primească forma dorinţei de a dărui,
şi să ne lipim de Creator.
Precum scriu
hazal: dacă vă întoarceţi spre cel Bun,
e bine,
şi dacă nu,
Eu vă voi pune
un domnitor ca HAMAN,
şi el vă va
aduce la Bun, Creatorul,
împotriva voinţei
voastre (sanhedrin97, 72).
Şi Înţelepţii au
spus despre: „la timp sau prin accelerare".
"Dacă au
fost demni îi voi accelera,
iar dacă nu, la
timpul său"
Interpretare,
dacă mergem pe calea 1,
cea prin urmarea
T U M,
atunci ni se
accelerează corectarea tikun.
Şi atunci nu
este nevoie de suferinţe grele şi amare,
şi de timpul
îndelungat în care le îndurăm,
pt a fi întorşi,
împotriva voinţei noastre.
Iar dacă nu, ve
im lav, „be-itah”, la timpul ei. Calea 2.
Adică numai
după o perioadă în care suferinţele ne vor corecta,
şi va sosi
timpul să fim corectaţi
împotriva
voinţei noastre.
Şi incluse în
acest drum al suferinţelor
sunt şi
pedepsele suferite de suflete în ghehenom.
Dar oricum,
Fie pe calea 1
sau pe calea 2,
a treia situaţie
maţav ghimel,
este obligatorie
în mod absolut,
Ea există deja -
în maţav 1.
Şi alegerea
este numai între cele două drumuri,
suferinţe sau
munca în corectări, torah u miţvot.
Şi iată am
elucidat
cum sunt
conectate aceste 3 situaţii
ale sufletelor,
neşamot,
şi cum depind
una de alta,
determinându-se
reciproc.
17. fiind elucidată în mod satisfăcător problema
celor 3 stadii ca mai sus, când ne contemplăm, ne descoperim stricaţi şi
nemernici, cum nu e nimeni pe lume,
şi în timp ce observăm pe cel ce ne-a făurit, şi ne manipulează,
iată ar trebui să fim în culmea calităţilor, încît să fim demni de laudă precum
este demn Faurul ce ne-a creat.
Căci esenţa, miezul perfecţiunii sale
ar trebui să se reflecte în acţiunile Lui,
creaţiile sale perfecte.
Şi din acestea reiese perfect
că acel corp al nostru,
cu toate însuşirile şi posesiunile neînsemnate,
nu este de loc corpul nostru adevărat,
căci corpul nostru adevărat,
deci etern perfect în toată perfecţiunea sa,
se află deja solid şi prezent în Infinitatea divină,
sub forma 1,
unde îşi primeşte expresia perfectă din viitor,
maţav 3, stadiul 3.
Adică a primi pentru, a dărui,
formă care este echivalentă cu forma Infinitului divin.
Şi realizarea stadiului 1
constă în a adăuga în stadiul 2,
coaja
corpului nostru,
sub forma cea stricată şi joasă,
care este
Dorinţa de a primi doar
pentru sine,
ea este forţa
care ne separă de Infinitul Divin,
ca să o corectăm,
şi să primim corpul nostru veşnic
cu funcţia sa perfectă din stadiul 3.:
astfel nu avem pentru ce să ne revoltăm de loc,
căci munca noastră este posibilă numai şi numai
în corpul acesta trecător şi instabil,
doar nu se poate corecta în om ceea ce nu este în el.
Astfel ne aflăm în acea perfecţiune
demnă de un Faur perfect care ne conduce -
chiar şi în acest stadiu 2,
căci acest corp nu ne deformează prin nimic,
nu ne micşorează, cu nimic.
Doar acesta este pe cale de a fi nimicit,
şi ne stă la dispoziţie
doar perioada de timp
necesar ca să se descompună
şi în care să ne primim forma eternă.
18. Şi cu toate
acestea,
trebuie să clarificăm
întrebarea 5,
despre emergenţa unor
fiinţe efemere şi destinate pierderii,
din cineva perfect,
veşnic?.
Iar din cele
clarificate se înţelege că
întradevăr am emers
din Creator precum e demn de Eternitate,
deci ca fiinţe
veşnice, în toată splendoarea lor.
Şi perfecţiunea
noastră ne obligă absolut cu totul,
să avem coaja
corpului trecător şi decomposabil,
dat fiind că ne este
necesar doar pt a lucra cu el:
dacă ne-ar fi rămas
pe vecie, am fi rămas despărţiţi de Creator, viaţa veşnică.
Şi am mai spus că
această formă a corpului nostru,
Dorinţa de a Primi cu
intentia numai pentru sine,
nu se află în Intenţia
Creaţiei, cea veşnică,
(Mahşevet Ha Briyah,
Ideatia Creatiei,
Arta Creatiei, Mahşevet Ha Briyah,)
deoarece acolo ne
aflăm sub forma stadiului 3,
ci ea ne e
necesară în stadiul 2,
pt a ne da ocazia să o
corectăm.
Şi nu are rost
să întrebăm
despre siuaţia
celorlalte fiinţe din lume, înafara Omului.
Omul este
centrul Creaţiei Universului.
Şi toate
celelalte fiinţe nu au valoare prin ele
însele,
ci doar în
măsura în care îi folosesc omului
pe drumul său
spre perfecţiune.
Din acest
motiv, ele se înalţă şi decad
paralel cu
Omul,
fără nici un
profit propriu.
19. şi cu aceasta am elucidat
problema 4
privind
întrebarea: cum se poate
ca cel BUN şi
BINEFĂCĂTOR
să procreeze de
la bun început
fiinţe care să
se chinuie de-a lungul vieţii?.
Ci ca mai sus,
toate
suferintele sunt necesare
din partea
stadiului 1,
dat fiind ca
vesnicia perfecta acolo,
provenită din
stadiul 3, din viitor,
ne obligă să păşim fie pe calea Luminii,
fie prin calea Suferinţelor
spre a ajunge la starea eternă
din stadiul 3.
Şi toate aceste
suferinţe au loc doar în această coajă a corpului nostru care s-a născut doar
pentru a se descompune şi a fi îngropat.
Lucru care ne
învaţă că
dorinţa de a
primi egoistă, pt sine, din corp,
a fost creată
spre a fi eliminată din univers,
şi a fi transformată
în dorinţa de a dărui.
Şi durerile
suferite de noi, sunt forme ce demonstrează neînsemnătatea şi imperfecţiunea ce
caracterizează dorinţa de a primi.
Şi hai să vezi,
BO u REH,
cînd toată
omenirea este de acord
să-şi anuleze
dorinţa de a primi pt sine
şi să obtină
doar dorinţa de a dărui camarazilor,
vor dispare toate necazurile din lume,
şi fiecaruia va
fi asigurată
o viaţă
sănătoasă şi plină:
fiecare din noi
va avea o lume întreagă
care are grija
sa, satisfacandu-i toate lipsurile.
Într-adevăr,
cît timp fiecare posedă
Dorinţa de a Primi doar pt
Sine,
rezultă
războaie şi necazuri, suferinţe şi distrugere
de unde nu avem
cum sa ne refugiem.
Iar ele ne
slăbesc corpul prin dureri şi boli.
Iată vei descoperi
că toate aceste suferinţe din lumea noastră nu sunt decît forme
prezentate
ochilor noştri
pentru a ne
împinge spre eliminarea cojii rele a corpului,
şi pentru a
ajunge la forma perfectă
a Dorinţei de a Dărui, Raţon Lehaşpiah.
Si am mai spus
că drumul suferinţelor ne poate purta de la sine spre această expresie dorită.
Şi află că faptele
bune, ha miţvot, dintre om şi semenii săi, sunt mai importante decît cele
faţă de Creator.
Căci faptele de
dăruire faţă de prieteni îl aduc pe om la
daruire, Haşpaah, faţă de Creator (sau Loc, Makom).
20.
După cele
clarificate, am primit răspuns la întrebarea: care
ne este esenţa?.
Căci esenţa
noastră este
Ca cea a
tuturor elementelor din realitate,
nici mai mult
nici mai puţin,
Dorinţa de a Primi.
Dar nu cu forma
în care se prezintă acum
în situatia 2,
ca dorinţă de a
primi pentru sine,
Ci invers,
aşa cum există
ferm
în situaţia 1 din Infinit,
în forma ei
eternă, deci ca
dorinţa de a primi
cu scopul de a dărui bucurie Creatorului.
(Lekabel al
menat lehaşpiah nahat ruah le Yoţroh).
Şi cu toate că
nu am ajuns încă în fapt
la situaţia 3,
în orice caz
acest lucru nu ne dăunează esenţa,
prin nimic, deoarece
situaţia 3. este absolut necesară,
urmînd şi fiind determinată de situaţia1.
„deci oricine
are de încasat o sumă de bani în viitor, se simte ca şi cum i s-ar fi plătit”.
Şi lipsit de
vreme, mehusar zman,
considerat
fiind o lipsă,
există numai
acolo
unde există îndoieli privind cele
ce trebuiesc împlinite
în perioada de timp la dispoziţie.
Şi neavînd nici
o îndoială,
a ajunge la situaţia 3.
iată reprezintă
pt noi un fapt ca şi împlinit,
Şi corpul, în
forma sa rea,
la dispoziţia
noastră pe moment,
nu ne
deterioreaza esenţa,
dat fiind că
acest corp, cu tot ce cuprinde,
este pe cale de
dispariţie,
împreună cu sistemul
necorectat, impur, al cojilor,
originea sa.
Şi tot ce va fi
distrus în viitor, este ca şi inexistent”.
Se consideră ca
şi cum nu ar fi existat de loc.
Şi cu toate că privind
sufletul
înveşmîntat în
corp,
natura sa este
de asemenea exclusiv Dorinţă,
însă Dorinţă de a Dărui,
care îşi trage
originea
din sistemul celor 4 lumi
ABIA de kduşah Divine,
el, sufletul,
există etern;
căci această
formă
a Dorinţei de a
Dărui
este în
armonie,
egalat ca formă
cu Viaţa Vieţii,
be hiştavut ha
ţurah im Haey Ha Hayim,
şi nu e ceva trecător.
21. Si nu-ţi lăsa inima să alerge
după raţiunea
filozofilor, care susţin
că esenţa
sufletului
este materie
mentală,
a cărei
existenţă provine
din forţa
cunoştinţelor acumulate,
prin ele
crescînd,
şi ele fiindu-i
întreaga fiinţă.
Şi că în ce
priveşte continuitatea sufletului după dispariţia corpului fizic, aceasta ar
depinde total de cantitatea de cunoştinţe acumulate. Că un om lipsit de
cunoştinţe nu are bază spre a susţine continuitatea sufletului.
Nu este acesta modul de gîndire al Kabalei.
Şi nici inima nu poate accepta acest
lucru.
Şi orice fiinţă
care a încercat
să achiziţioneze cunoştinţe,
ştie şi simte
că acestea sunt doar achiziţii,
nicidecum
esenţa sa.
Însă, cum am
clarificat mai nainte,
tot materialul
emanaţiei noi,
atît materia din
obiectele spirituale
cît şi a celor
fizice,
nu este altceva
decît Dorinţă de a Primi.
Şi cu toate că
sufletul
este Dorinţă de a Dărui,
aceasta se
realizează
numai datorită si
prin forţa
corectărilor
realizate
de
înveşmîntarea Luminii Reflectate: or
hozer
aceasta este
primită
de suflet
de la lumile
superioare,
de unde a
originat şi a ajuns pînă la noi.
Totuşi,
însăşi esenţa sufletului
este Dorinţă de a Primi.
Şi diferenţa
dintre obiecte
este
reprezentată de
dorinţa proprie
fiecărui obiect.
Căci dorinţa,
dă naştere la
lipsuri, necesitati,
iar lipsurile
dau naştere la gînduri
şi socoteli,
necesare
realizării acestor necesităţi,
originate din
Dorinţa de a Primi.
Şi precum
dorinţele diferă de la un om la altul,
si nevoile,
ideile şi cunoştinţele lor diferă între ei.
De exemplu, cei
ce au o dorinţă de a primi
limitată doar
la plăceri de pe gradaţie animală,
au necesităţi,
gînduri şi socoteli
legate de
îndeplinirea acestor lipsuri.
Şi cu toate că
se folosesc de raţiune, ca oameni,
totuşi ”îi este
destul sclavului
să fie ca
stăpînulal său".
Iar cei a căror
dorinţă
este de
gradatie asa zis umana,
culminîd în
pasiuni ca cea de a stapani
şi cea pt
cinste si onoare –
care nu ar fi
existat în absenţa societatii,
iată toate forţele
minţii, raţiunii,
sunt îndreptate
spre realizarea acestor necesităţi.
Iar cei care
doresc să realizeze
pasiunea de a
cunoaşte, muskalot,
iată îşi
concentrează toate puterile
spre satisfacerea
necesităţilor
impuse de
această dorinţă pt ştiinţă.
22.
Toate cele 3
categorii de dorinţe
se găsesc în
om.
Doar că se află
în diverse proporţii, şi combinaţii,
în fiecare
persoană.
Şi de aici
rezultă diferenţele dintre oameni.
De la însuşirile
obiectelor materiale
se pot deduce
calităţile obiectelor spirituale.
23.
Astfel
sufletele
oamenilor,
spirituale,
prin forţa înveşmîntării în lumina reflectată,
or
hozer,
cu
origine în lumile superioare,
nu au
decît
dorinţă de a dărui plăcere Creatorului,
această
dorinţă fiind esenţa şi miezul sufletului.
Iată, după ce
se îmbracă în corpul omului, sufletul dă naştere în el la nevoi, idei,
cunoştinţe, pt a face posibilă realizarea dorinţei
sale de a dărui, adică, a dărui bucurie Creatorului,
pe măsura
dimensiunii dorinţei proprii.
.
24.
Esenţa şi
miezul corpului este dorinţa de a primi pentru sine, şi tot ce i se întîmplă, tot
ce posedă, reprezintă îndeplinirea acestei dorinţe stricate, care a fost creată
de la bun început cu scopul de a fi înlăturată din lume.
Astfel să
ajungă la situaţia 3, perfectă, din gmar hatikun.
De aceea corpul
este efemer şi destructibil. Corpul şi tot ceea ce are sunt ca umbra care trece
nelăsînd nimic în urma ei.
Iar sufletul, fiind prin însăşi miezul şi esenţa sa
dorinţă de a dărui, lehaşpia, toate cîte
i se întîmplă şi tot ceea ce posedă sunt împlinirea acelei dorinţe de a
dărui, care deja există neclintită, în situaţia 1, eternă, si
există de asemeni, în situaţia 3, care va veni în viitor:
astfel sufletul
nu este mortal şi efemer,
ci el şi toate
posesiunile sale
sunt veşnic
existente şi trainice.
Dispariţia
corpului
nu priveşte de
loc sufletul şi cele ce îi aparţin,
cînd corpul
moare.
Dimpotrivă
dispariţia formei de corp stricat
reînforţează sufletul,
şi atunci el va
fi capabil
a se înălţa
spre sublim, în grădina Eden.
Şi să fie clar
că permanenţa
sufletului
nu depinde prin
nimic
de cantitatea
de cunoştinţe acumulate,
cum susţin unii
filozofi.
Ci veşnicia
este esenţa sufletului,
ea constând în
dorinţa de a dărui,
ratzon
lehaşpia.
Iar stiinţa
acumulată este o achiziţie, şi nu esenţa.
25. Acum avem răspuns la întrebarea a 5-a: corpul este atît
de stricat încît sufletul nu se poate perfectiona, pînă ce corpul nu s-a
descompus în praf şi pulbere.
Atunci de ce este
readus corpul prin înviere?
Ba mai mult,
„vor urma morţii să învie cu defectele lor, ca să nu se spună că ar fi
altcineva”. Din Cartea Zohar: Emor,17.
Şi vei înţelege
bine aceste vorbe, din Mahşevet Ha Briyah însăşi, şi anume din situaţia 1.
(Ideaţia Creaţiei )
Si am spus că Intenţia
Creatiei a fost să delecteze pe cei creaţi,
lehanot le nivraav,
de aceea,
iată a fost
necesar
să creeze o Dorinţă
de a Primi
de aceeaşi
mărime cu plăcerile,
abundenţa aceea
minunată
aflată în
Ideatia Creatiei,
Mahşevet
ha Briyah.
Iar „plăcerea
cea mare
şi dorinţa de a
primi cea mare,
sunt întru totul
echivalente”.
Şi am mai spus,
că această mare
Dorinţă de a Primi
este tot
materialul nou,
pe care El l-a
creat,
Şi nu e nevoie
de nimic în plus
pentru a
realiza Mahşevet HaBriyah.
Şi din partea
Faurului perfect,
care nu
înfăptuieşte nimic de prisos,
se spune în
Cîntarea Unirii:
din
toată Lucrarea Ta, nimic nu ai omis
şi nu
ai adăugat nimic.
Tot acolo am
mai spus că
această Dorinţă
extremă de a primi,
a fost omisă cu
totul din Sistemul DIVIN,
şi ea a fost
introdusă în Sistemul Impur
al Lumilor ABIA
De Tumah,
unde au origine
existenţa şi nutrirea
şi toate
achiziţiile din Lumea Aceasta:
Pînă ce omul
ajunge la 13 ani,
„yud ghimel
şanah”, cînd,
prin studierea
Kabbalei,
începe să
realizeze Sufletul Divin,
Nefesh de
Kduşah,
susţinut de
sistemul Lumilor Divine,
pe măsura
dimensiunii atinse de Sufletul Divin.
Şi am mai spus
că cei 6.000 de ani
ne-au fost dati
pt a studia si urma legile Tora u
Miţvot,
şi prin aceasta
nu a rezultat
corectarea
corpului,
adică a
dorinţei extreme de a primi.
Şi toate
corectările care au loc
prin munca
depusă de noi,
ajung numai la
suflet,
care urcă pe treptele
superioare divine şi pure,
corectate,
adică în Dorinţa de a Dărui,
originată
odată cu sufletul,
şi care
aparţine sufletului.
Din acest
motiv, finalul corpului este de a muri,
şi de a fi
înhumat şi de a se descompune,
căci nu a ajuns
la corectare.
Totuşi, nu e
posibil să rămînă în această stare,
căci dacă s-ar
pierde Dorinţa de a Primi
din lume,
nu s-ar ajunge
la realizarea Scopului Creaţiei”:
de a primi
acele delectări magnifice,
prin care
s-a gîndit Creatorul
să-i încînte
pe creaţii săi,
doar „această
dorinţă mare de a primi,
precum şi plăcerea cea mare,
sunt
echivalente”.
Şi pe măsură ce
scade dorinţa de a primi,
scade şi
plăcerea şi delectarea din a primi.
26.
şi am spus deja,
situaţia 1
determină existenta situaţiei 3,
care a ieşit în
perfectiune
din Ideea
Creaţiei, în situaţia 1,
fără să-i
lipsească absolut nimic.
Astfel situaţia
1 obligă, determină învierea.
Deci, Dorinţa
extremă de a primi a corpului,
care deja e
descompus şi dispărut,
în situaţia 2,
este obligat să
se prezinte la învierea sa,
în toată
mărimea uriaşă, nemărginită,
cu toate
defectele avute.
Şi atunci
reîncepe munca
pentru a
transforma dorinţa cea mare de a primi,
încît să se
manifeste
doar în măsura
în care poate dărui-lehaşpia.
Şi atunci am
cîştigat dublu:
a. avem
posibilitatea să primim toate lucrurile delicate şi plăcute şi fermecătoare din
mahşevet habriyah, prin corpul cu dorinţa extremă de a primi,
echivalentă cu
aceste voluptăţi;
b. în
acest fel,
primim doar
în proporţia în
care putem să dăruim,
şi acest fel de
a primi se consideră dăruire pură.
Astfel am ajuns
şi la echivalarea formei,
care este
uniunea, adeziunea, hadveikut,
forma noastră
în situaţia 3.
Iată că
maţav alef, situaţia 1
determină
„învierea morţilor”
în mod absolut
necesar.
27.
Într-adevăr, învierea poate avea loc
numai aproape
de gmar tikun,
finalul corectării,
la sfârşitul
situaţiei 2.
Căci după ce am
ajuns la
neutralizarea
acestei dorinţe extreme de a primi,
şi am primit
dorinţa de a dărui, şi atât;
şi după ce am
realizat
treptele
minunate ale sufletului, numite
Nefeş,
Ruah, Neşamah, Haya, Yehidah,
prin străduinţa
noastră în
negarea
dorinţei de a primi,
iată vom fi ajuns
la maxima virtute,
încît corpul
poate fi înviat,
cu dorinţa
extremă de a primi.
Şi nu mai poate
să dăuneze,
despărţindu-ne
de dragostea noastră, dvekut.
Ci dimpotrivă,
reuşim să ne ridicăm deasupra ei.
O învingem.
Şi îi dăm forma
de dăruire, haşpaah.
Şi astfel procedăm cu fiecare însuşire individuală, rea.
Pe care vrem să
o eliminăm din dorinta de a primi.
La început
trebuie să o anulăm cu totul
pînă la ultima
fărîmitură, să nu rămînă nimic din ea.
Şi după aceea e
posibil să o readucem
pt a o primi şi
a o încorona,
prin linia
de mijloc.
Şi cât timp nu
am eliminat-o,
nu o putem
readuce pt a domni sub forma dorită,
a liniei mijlocii.
28.
Şi au spus hazal:
în viitor, urmează morţii să învie cu defectele lor, şi după aceea se vor
însănătoşi.
Adică, la
început este înviat acel corp,
Dorinţa cea mare,
nelimitată, de a primi,
deci aşa cum e crescut
în sistemul lumilor „de tumah” - înainte de a fi fost corectat cîtuşi de puţin
prin torah u miţvot –
şi e prezent
„în toate defectele sale”
be kol mumo.
Şi atunci
începem o nouă muncă,
aceea de a
include această dorinţă extremă de a primi, sub forma de Dăruire, Haşpaah.
Şi atunci ea se
vindecă, prin echivalarea formei:
”să nu se spună
că ar fi altcineva”,
deci să nu se
spună că ar fi diferit
de cum e în
Ideea Creaţiei, Mahşevet Ha Briyah.
Căci acolo
există dorinta extrema de a primi, menită să primească toată bunătatea din Mahşevet
Ha-Briyah.
Doar atît, că
între timp
este în posesia
cojilor klipot.
Dar la urma
urmelor este interzis să fie un alt corp.
Iar dacă ar
diferi oricît de puţin,
deja ar fi cu
totul altcineva.
Şi nedemn de
binele pregătit lui
din mahşevet
habriyah
din maţav 1.
29.
şi cu cele de
mai sus, ni se deschide o nişă spre a explica problema a doua:
şi anume, care
ne este rolul în acest lanţ al realităţii
în care suntem
mici inele,
în zilele şi
puţinii ani ai vieţii noastre?
Şi află, că
munca noastră în cei 70 de ani,
se împarte în 4
părţi:
Alef: 1, în care se ajunge la dimensiunea maximală
a dorinţei de a primi,
fără limite, în
toată măsura sa stricată,
sub stăpînirea
celor 4 lumi impure, ABIA de-tumah;
căci dacă nu
aveam în noi
această dorinţă
uriaşă de a primi, stricată,
nu este ce să
corectăm.
Şi astfel nu ne
este de ajuns acea mărime a dorinţei de a primi introdusă în corp din
naştere, ci mai e nevoie de un sistem, cojile, klipot de tumah, cel puţin 13
ani: yud ghimel şanim.
În acest timp,
cojile trebuie să o stăpînească şi să-i confere din Luminile lor.
Iar Luminile
măresc treptat dorinţa sa de a primi.
Căci plăcerile
aduse de klipot dorinţei de a primi, nu fac decît să-i mărească progresiv
pretenţiile...
De exemplu,
cînd se naşte, nu are nici o pasiune, el nu vrea decît o singură porţie.
Dar cînd sitra
ahra îi satisface o porţie, imediat i se măreşte pofta, haraţon lekabel, şi
el vrea acum două sute, şi satisfăcut fiind de către sitrah ahra în cele două
sute, el doreşte 4 sute, şi dacă nu poate să-şi stăpînească dorinta de a primi
prin legile torah u miţvot, corectând-o, sau sublimînd-o, şi transformînd-o în
dăruire,
dorinta se
măreşte de-a lungul anilor vieţii sale, şi
„nu moare omul
avînd nici măcar jumătatea dorinţelor, împlinite”.
Deci omul se
află sub domnia sitra ahrah,
partea cealaltă,
a cojilor,
spre a mări şi
lărgi dorinţa sa de a primi,
făcînd-o extrem
de mare, nelimitată.
Adică pentru a
forma în om tot materialul
pe care urmează
să-l prelucreze şi să-l transforme, corectîndu-l.
30.
b. A doua parte:
începînd cu
vîrsta de 13 ani:
atunci se dă
putere „Punctului din Inimă”,
care e spatele
sufletului divin:
acesta e
prezent
înveşmîntat în
dorinţa de a primi
din momentul
naşterii,
însă el nu
începe să se trezească
decît
după 13 ani.
Iar atunci
începe
să intre sub
stăpînirea Sistemului Lumilor Divine,
în măsura în
care munceşte în corectare.
Şi funcţia sa principală
în această perioadă este
de a realiza
şi mări
dorinţa de a primi Spiritualitate.
căci din
momentul naşterii,
tot ce are în
el este dorinţa de a primi materialitate.
Astfel, cu
toate că are o dorintă extravagantă la 13 ani, încă nu a atins maxima
dimensiune a dorinţei de a primi, şi dimensiunea
dorinţei de a primi
devine maximală doar în Spiritualitate.
Căci de
exemplu, înaintea celor 13 ani,
pasiunea
dorinţei de a primi este de a înghiţi tot ce poate oferi bogăţia,
comoara
şi ononorea din
lumea aceasta materială.
Şi este clar
tuturor că această lume este efemeră,
la dispoziţia
fiecăruia, ca umbră trecătoare,
dispărînd fără
urme.
Dimpotrivă,
cînd obţine
şi
dorinţa extremă de a primi Spiritualitatea,
are
pasiunea de a absorbi
spre
propria voluptate
toate
bunătăţile şi comorile
din
lumea viitoare infinită, veşnică.
31. şi e scris ...Latră
de două ori,
ca o căţea,
hau-hau:
dă-ne fericirea
din lumea de aici,
şi dă-ne
fericirea din lumea viitoare”.
Şi dorinţa spirituală de a primi,
este
incomparabil mai preţioasă decît cea precedentă.
Căci realizează
dimensiunile uriaşe, autentice ale dorinţei de a primi şi i se dă astfel baza
materială
necesară pentru
corectare,
deci ea
reprezintă, ca o trambulină,
gradaţia care o conduce la treapta - „le şmah”.
Pentru Ea,
Tora. (Sau: Pt Numele Ei, de Dragul Torei, a Luminii).
Şi de aceea,
această gradaţie,
ce urmează după
13 ani,
se consideră
gradaţie divină,
de kduşah,
spirituală.
Ca în „fabula”
despre sclava divină, care serveşte pe stăpîna sa, Aura Divină, Şhina Kduşah.
Căci sclava
aduce pe om la „le şmah”,
la lumină,
torah, spiritualitate, kduşah.
Şi obţine şi
realizează lumina Aurei Divine, a Şhinei.
Deşi trebuie să
facă absolut tot ce-i stă în putere
pentru a ajunge
la le şmah.
Căci dacă nu va
munci din greu cu acest scop, şi nu va ajunge la le şmah,
va cădea în
mrejele sclavei impure, opusă sclavei divine de kduşah,
iar aceasta are
rolul să deruteze pe Om, ca să nu fie adus la le
şmah,
de la gradaţia loh leşmah.
Şi despre
această sclavă se spune
„sclavă ce îşi moşteneşte
stăpîna”, care e
Ş,hina Ha Kduşah.
Căci nu permite
apropierea Omului de Aura Divină, Stăpîna ei, Gvirtah.
Şi ultima
treaptă este să îndrăgească pe Creator,
iubind cu mare pasiune,
exact ca un om îndrăgostit
în lumea aceasta, încît obiectul iubirii îl obsedează noapte şi zi,
scrie poetul: nu
pot dormi, tot gîndindu-mă la El.
Şi atunci se
spune despre om,
„arborele
vieţii, pasiune viitoare”.
Cele 5 trepte ale Sufletului reprezintă arborele vieţii,
care
progresează 500 de ani,
şi fiecare
gradaţie durează 100 de ani.
Deci, îl va
aduce pe om
să primească
cele 5 trepte
ale Sufletului
numite
prescurtat NeRaNHaY,
Nefeş, Ruah, Neşamah,
cHayah, Yehidah.
32.
c. Partea 3.
Perioada a
treia, este
a muncii de
corectare
aşa numita în Torah u Miţvot le Shmah,
de dragul
Torei.
Adică
a dărui fără
recompensă.
Această muncă
îi corectează Dorinţa
de a primi,
transformînd-o
în Dorinţa de a Dărui,
raţon lehaşpiah.
Şi în proporţia
în care
dorinţa de a
primi a fost corectată,
devine demnă şi
capabilă
să includă cele
5 părţi ale sufletului,
neranhay,
nefeş,
ruah, neşamah, hayah, yehidah.
Şi ele se
găsesc în Dorinţa de a Dărui,
şi nu pot fi
îmbrăcate în corpul lui
în timp ce el e
sub stăpînirea Dorinţei de a Primi,
opusă în forma
ei, sufletului,
în orice caz
departe de a fi în echivalarea formei
cu el, Sufletul.
Căci a se
îmbrăca în corp şi a echivala forma,
înseamnă acelaşi
lucru.
Cînd va fi cu
totul dorinţă de a dărui,
şi nicidecum
dorinta de a primi pentru sine însuşi,
iată este
considerat atunci identic
cu sufletul său
propriu complet,
neranhay
din spiritualitate,
Acest neranhay
îşi are originea din Infinitul Divin, din situaţia 1,
maţav ha alef,
trece pe calea lumilor ABIA Divine, dekdusha,
şi va fi inclus
în om, şi se va îmbrăca în el,
potrivit cu
gradaţia sa.
Diviziunea 4:
Priveşte munca
după înviere:
după ce dorinţa
de a primi a dispărut cu totul,
fiind şi
îngropat,
se ridică
spre a fi înviată
în deplinătatea
negativităţii dorinţei de a primi,
exprimat prin
cuvintele
„vor urma
morţii să învie cu toate defectele lor”.
Şi atunci este
transformată în forma de
a primi pentru a dărui, lekabel al menat lehaşpiah.
Adevărat,
există unele persoane dotate, care au avut parte de această trudă în
timpul vieţii lor lumea aceasta.
33.
Iar acum a mai
rămas să elucidăm întrebarea 6-a, privind cuvintele: toate lumile, atît cele superioare, cît şi cele de jos,
nu au fost create decît pentru ADAM, OMUL.
Şi aparent este
tare ciudată această declaraţie,
ca, pentru omul
mic,
care nu
valorează nici cît un fir de păr
faţă de
universul întreg,
aşa cum ne apare
în această lume,
şi cu atît mai
mult faţă de lumile spirituale,
şi pt a făuri
toate acestea,
de dragul lui
a muncit
Creatorul Divin ?.
Şi este şi mai
uimitor:
La ce îi serveste omului
multitudinea de lumi uriaşe, spirituale?.
Şi este necesar
să ştii,
că orice bucurie
percepută de Creatorul nostru
depinde de
măsura în care creaţii Lui, nivraav,
adică noi, ÎL percepem ca fiind Cine Dăruie,
haMaşpiah.
Şi El este cel
ce oferă plăcerile, cel ce ne delectează.
Iată atunci are
plăcere uriaşă,
ca un tată care
se joacă cu fiul iubit.
Pe masura în
care fiul simte şi recunoaşte măreţia Tatălui
Tatăl îi arată fiului
toate comorile pregătite pentru el.
Cum scrie
textul, din Ieremia 31,
„fiul meu
iubit, Efrayim...”
Şi fii bine atent la acest paragraf,
şi vei putea înţelege şi afla,
marile jocuri ale Creatorului,
cu cei perfecţi,
care au avut parte
să-L simtă şi perceapă,
şi să-i cunoască măreţia,
în toate acele modalităţi,
pe care le-a pregătit pt ei,
pînă ce vor ajunge la relaţiile
dintre un tată şi fiul său scump,
ca tatăl şi copilul său, cu care se joacă.
Şi nu e nimic
de adăugat la acestea,
ci este destul
să ştim că
pentru
fericirea şi jocurile cu aceşti perfecţionaţi,
a meritat să genereze toate lumile,
cele superioare
şi cele inferioare laolaltă.
34.
şi pentru a pregăti pe cei creaţi, nivraim,
să ajungă la
gradaţia aceasta sublimă,
a dorit
Creatorul să realizeze acest lucru
pe drumul
celor 4 trepte.
Acestea
evoluează una din cealaltă,
fiind numite
domem, ţomeah, hay, medaber,
adică obiect,
vegetal sau în creştere,
vieţuitoare,
şi vorbitor.
Şi de fapt ele
sunt
cele 4 bhinot,
categorii, principii, gradaţii,
ale dorinţei de a primi.
Şi fiecare Lume
Superioară
include toate aceste
4 categorii.
Şi cu toate că
partea
principală a categoriei de obiect
domem,
constă din
categoria a 4-a a dorinţei de a primi,
bhinat dalet,
totuşi ea nu se
poate revela dintr-odată,
ci doar prin cele 3 categorii precedente,
încet-încet,
căci ea se
revelă şi evoluează prin ele şi în ele,
pînă ce s-a
perfecţionat în
Bhinat daled. Principiul, Categoria a Patra,
35.
Iată categoria 1-a, Bhinat Alef,
a dorinţei de a
primi,
ce se numeşte DOMEM, Obiect NEMIŞCAT, IMOBIL, este începutul revelării dorinţei de a primi
în lumea
aceasta Materială,
şi nu posedă
decît
forţa
de a se mişca,
comună categoriei
obiectelor imobile, domemim.
Dar nu este
evidentă ochilor
nici o mişcare
în elementele
componente ale acestei categorii,
Căci dorinţa de
a primi
generează hesronot,
necesităţi,
iar
necesităţile generează mişcări,
suficiente
pentru satisfacerea acestora.
Şi fiind mică,
Dorinţa de a Primi
nu domneşte
decît peste generalitatea obiectului,
la un moment dat,
şi nu e
evidentă stăpînirea ei
în elementele
lui, în particular.
36.
Urmează
principiul 2, bhina beit,
ŢOMEAH, FLORA, în
creştere, Planta,
a Doua
Categorie a dorinţei de a primi,
cu o dimensiune
mult mărită faţă de Domem,
şi dorinţa p
stăpîneşte clar
în fiecare din
elementele acestei categorii.
Şi fiecare element are o mişcare individuală,
care creste şi se îndreaptă spre Soare.
Şi se disting
în ele nutriţie şi excreţie,
în fiece element.
Şi totuşi în
această categorie
nu există o perceptia proprie a individului.
37.
urmează bhinat
ghimel,
categoria 3,
viaţa, sau Hay, vietate, FAUNĂ, a
D P,
şi ea este
foarte mare,
căci această dorinţă
p
generează
sentimentul libertăţii
în fiecare
element al acestei categorii,
viaţa specială
a fiecărui individ,
deosebită de
cea a semenilor săi.
Şi cu toate
acestea,
încă nu
posedă percepţia celor dinafara lor,
zulat,
deci nu au nici
o pregătire
de a participa
în suferinţa
semenilor,
ori să se bucure
de fericirea
semenilor, etc.
38.
Adăugat şi deasupra
tuturor
se află categoria
de Om,
Min haAdam,
Bhinat Daled,
a 4-a categorie a dorinţei de a primi.
Şi ea se află
deja în
dimensiunea finală,
perfectă,
căci dorinţa sa
de a primi
include şi
perceptia
celui aflat
înafara individului.
Zulat.
Şi dacă vei
dori să ştii în mod exact
care este
diferenţa dintre categoria 3
a dorinţei de a
primi,
din animal,
faţă de
categoria ADAM,
îţi voi spune
că ea este egală cu
diferenţa
dintre o persoană, oricare,
şi întreaga
realitate.
Căci dorinţa de
a primi
aflată în genul
animal, lipsit de sensibilitatea
faţă de cei
dinafară, zulat,
nu va putea
genera dorinte şi necesităţi
legate de
aceştia,
decît în măsura
în care le are ca instincte,
înnăscute.
Dimpotrivă, ADAM, OMUL,
dotat cu percepţia celor dinafara lui,
se percepe ca fiind în deficit, lipsit,
în comparaţie cu ceilalţi,
ZULATO,
şi e plin de gelozie şi invidie,
dorind să cucerească tot ceea ce reprezintă ei,
să se umple cu tot ceea ce se află în ceilalţi.
Şi dacă are o măsură, doreşte 200:
astfel progresează
şi i se măresc dorinţele şi necesităţile
pînă ce va dori să înghită Universul întreg.
39.
şi după ce a
fost elucidat faptul
că scopul
întregii creaţii,
dorit de
Creator,
este de a
delecta pe creaţii săi,
Şi ei să recunoască autenticitatea şi măreţia sa, astfel încît să poată
primi de la El toată bunătatea şi plăcerea pe care le-a pregătit şi destinat
lor,
exemplificat în textul „fiul cel drag Efrayim, copil pt a se amuza...”;
iată recunoşti cu claritate,
că acest scop
nu priveşte nici obiectele şi globurile uriaşe,
ca Pămîntul, şi Luna, şi Soarele,
fie oricît de grandioase
mărimea şi strălucirea lor,
şi nici genul vegetal,
şi nici cel animal,
căci sunt lipsiţi de sentimentul
de zulat,
chiar şi faţă de cei din specia lor.
Şi atunci cum să existe în ei,
percepţia Divinităţii, şi a dăruirii Sale?.
Ci numai categoria OM ADAM,
avînd pregătirea pentru a-şi percepe semenii,
iată, după străduinţa în Torah U Miţvot, tum,
prin care se schimbă dorinţa de a primi
în dorinţa de a dărui,
şi devin astfel egali cu Creatorul,
atunci obţin toate gradaţiile pregătite lor
în lumile superioare,
NERANHAY;
şi prin aceasta devin demni
şi potriviţi să primească bogăţiile
din scopul creaţiei.
Iată, scopul intenţiei creaţiei
tuturor Lumilor,
nu a fost decît pentru Om
„bişvil ha-adam”.
40.
şi eu ştiu că
acest fapt nu este acceptat de loc de o parte din filozofi.
Şi nu sunt în
stare să consimtă că omul acesta, atît de mic în ochii lor, ar fi centrul întregii
creaţii uriaşe şi sublime.
Ca viermele născut în ridiche,
ce stă şi gîndeşte
că tot universul Creatorului
este atît de amar
şi atât de întunecos,
şi atît de mic,
precum este ridichea în care s-a născut.
Dar, din momentul în care a străpuns coaja ridichii,
ieşind la lumina lumii dinafara ei,
el este uimit şi spune:” am crezut că toată lumea este
ca această ridiche, în care m-am născut.
Iar acum în faţa mea se află
o lume minunată,
gigantică, luminoasă, nemaipomenită!”.
(vezi si în cartea, MINTEA DIN INIMĂ, PILDA DESPRE RIDICHE).
http://www.kab.co.il/flash/games/worm/worm.html
Şi cei
cufundaţi în coaja
dorinţei de a
primi
cu care s-au
născut,
şi nu au
încercat să obţină
condimentele
speciale
reprezentate de
corectarea în practică
a dorinţelor
"urmarea în
practică" a TUM
(în sensul
Spiritual - Corectare),
care au
capacitatea de a străbate
această scoarţă
dură,
şi să o
transforme în
dorinţa de a
dărui bucurie Creatorului său:
desigur ei vor
fi obligaţi să decidă că sunt de zero valoare, precum sunt întradevăr, şi nu
vor reuşi să-şi imagineze că această realitate uriaşă,
nu a fost
generată decît de dragul lor.
Întradevăr,
dacă ar fi practicat T U M,
în toată
perfecţiunea cuvenită,
pt a dărui
bucurie Creatorului,
şi ar ajunge să
străbată acea scoarţă
a dorinţei de a
primi
în care s-au
născut,
şi să obţină dorinţa de a dărui,
iată imediat
„li s-ar fi deschis ochii”,
pt a vedea şi a
se realiza,
atît pe sine,
cît şi toate
gradaţiile din
Hochma, şi Tvunah, şi Daat Behirah,
atât de dulci şi de plăcute, încît îţi topeşte inima,
şi care le-au
fost destinate
şi pregătite
în lumile
spirituale.
Şi atunci ar fi
spus
cele declarate
de „hazal” :
”oaspetele bun,
ce zice,
tot ce a muncit
gazda,
nu a muncit
decît pentru mine”.
41.
Şi mai rămîne de elucidat,
la urma urmei,
de ce era nevoie
de aceste lumi
superioare,
create lui
de Cel Divin.
Şi ce nevoie are omul de ele?.
Şi trebuie să ştii,
realitatea din lumile superioare
se împarte în general în 5 lumi, părţi:
şi acestea sunt A"K,
A, B, Y, A
1 Adam Kadmon, (Omul primordial);
2 Aţilut, Nobleţe; sau La El, Eţloh
3 Briyah, Geneză; Emanare
4 Yeţirah, Creare, Creaţie;
5 Asiyah, Înfăptuire, Facerea.
Întradevăr în fiecare din ele
sunt cuprinse
elemente infinite,
şi ele sunt incluse în cele 5 sfirot,
Ka Ha B T u M (formulă
mnemotehnică).
Keter,
Hochmah,
Binah,
Tiferet
Malkut.
Căci lumea A"K, Adam Kadmon
este Keter,
şi lumea Aţilut este Hochmah,
şi lumea Briyah este Binah,
şi lumea Yeţirah este Tiferet,
şi Lumea Asiyah este Malkut.
Iar Luminile care se îmbracă în
aceste lumi sunt respectiv, "y, h, n, r, n" , căci
lumina "yehidah, luminează
Lumea AK. "
şi lumina hayah, luminează lumea
aţilut,
şi a m d:
lumina neşamah, în lumea briyah,
şi lumina ruah, în lumea
yeţirah,
lumina nefeş, în lumea asiyah.
Şi toate aceste lumi cu tot ce
se află în ele sunt conţinute în numele divin: Y H V H
YUD HEI VAV HEI
şi kuţo şel yod capătul
literei yod.
Căci lumea dintîi, AK în care nu
avem nici o atingere, este doar aluzionată, prin rădăcina literei yod, kuţo şel
yod, al Numelui Divin, şi de aceea nu vorbim despre Ea,
şi nu amintim
decît cele 4 lumi A B I A aţilut,
briyah, yeţirah, asiyah.
Şi litera YOD este lumea Aţilut,
şi litera Hei de sus, este lumea Briyah,
şi litera Vav este lumea Yeţirah,
şi litera Hei de jos este lumea Asiyah.
42.
şi iată am clarificat:
cele 5 Lumi ce
cuprind toată realitatea
îşi au originea în Infinitul
Divin,
ajung pînă în Lumea aceasta.
Si ele se includ una în celelalte
şi,
există în fiecare lume
cele 5 lumi
5 sfirot
k h b t m
Kahabtum
În care se îmbracă 5 lumini
neranhay
Potrivite cu cele 5 lumi.
Şi pe lângă
cele 5 sfirot khbtm,
în fiece lume se disting
cele 4 gradaţii spirituale
do ţo ha me,
Din care
sufletul omului
este vorbitorul de acolo
Şi gradaţiile de vietate
sunt îngerii din acea lume.
Iar gradul tzomeah, planta,
în creştere,
este gradaţia de haine
levuşim,
Iar bhinot domem obiectele,
se numesc heyhalot, săli,
palate, curţi,
Si se îmbracă una pe alta.
Căci Medaber - sufletele
Oamenilor,
îmbracă cele
5 sfirot khbtm
Care sunt divinitatea-
Partea interioară
din lumea respectivă.
Şi Hay –vietatea, sunt îngerii,
malahim –
îmbracă sufletele.
Şi Plantele, haine, halevushim –
îmbracă pe Hay, îngerii.
Şi Domem, Curţile, Heyhalot,
încercuiesc şi cuprind pe toate.
Şi această înveşmîntare este apreciată
măsurată,
Presupusă, din faptul că ele
provin una din alta
şi se dezvoltă una din alta,
cum am descris
la gradaţiile
do ţo ha me materiale
din lumea aceasta
căci cele 3 stadii
domem ţomeah şi chay,
nu au originat pentru ele însele,
ci ca să fie la dispoziţia
stadiului 4,
bhinah dalet,
ADAM, OMUL.
ca acesta
să se dezvolte şi
înalţe
prin intermediul primelor 3,
Astfel ele au un singur rol,
de a fi de folos şi a servi pe
om.
Tot astfel în sferele
spirituale,
primele 3 principii,
domem, ţomeah şi hay,
au originat spre a folosi şi a servi
Vorbitorul din spiritualitate,
ha Medaber,
care este Nişmat ha Adam,
sufletul omului.
De aceea vedem că
toate îmbracă sufletul
omului,
adică pentru scopul de a-i
folosi.
43.
şi iată omul,
în momentul naşterii sale,
posedă sufletul divin,
„nefeş de kduşah”,
şi nu e chiar suflet,
ci doar "categoria de
spate al
sufletului”,
bhinat
ahorayim şel ha nefeş,
adică ultima gradaţie.
Şi se numeşte
PUNCT
NEKUDA
pentru că este
atît de mic.
Şi e îmbrăcat în
INIMA
omului,
lev ha adam,
ce reprezintă
Dorinţa
De A Primi,
ce se revelă în mare parte în
inima omului.
Şi află acest principiu:
tot ce e valabil în realitatea întreagă,
este valabil în fiece lume,
sferă,
şi chiar în fiecare element
din lumile spirituale.
Astfel, aşa cum există
5 Lumi în
toată realitatea,
care sunt 5 sfirot KaHaBTuM,
tot astfel există
5 sfirot kahabtum
în fiecare lume în parte,
şi tot astfel există 5 sfirot
în fiecare parte din orice
lume.
Şi iată am spus că
Lumea Aceasta
se împarte în
DoŢoHaMe,
domem ţomeah hai medaber, prescurtat
daţham in ivrit.
Şi sunt paralele,
potrivite cu 4 sfirot,
hub
tum
Hochma u Binah
Tiferet u Malkut:
Domem-Malkut;
Ţomeah-Tif,eret,
şi
Hay sau BINAH,
şi
Medaber-HOCHMA,
şi
rădăcina tuturor este
Keter,
Coroana.
Întradevăr, orice element
oricît de mic
din fiecare
din categoriile
Do Ţo Ha Me,
Domem ţomeah hay medaber,
conţine la rîndul ei
4 categorii
daţ,ham.
Astfel într-o părticică din clasa
de Vorbitor,
deci chiar şi
într-un singur Om,
sunt cuprinse
cele 4 gradaţii
„daţham”,
adică
4 părţi
ale dorinţei
sale de a primi,
în ea este îmbrăcat
punctul
ce provine din
nefeş
de k,duşah
sufletul
divin.
44.
şi înainte de 13
ani,
nu este posibilă nici cîtuşi de puţin
revelarea
Punctului din inimă.
Însă după 13 ani, iud ghimel şana,
cînd începe să lucreze
În corectare
prin urmarea legilor corectării, în TUM,
chiar şi fără intenţie,
deci fără dragoste şi respect,
precum este demn
de cineva dedicat „regelui”,
şi chiar dacă nu de dragul
Torei,
loh leşmah,
punctul din inimă începe să se
dezvolte
şi să-şi arate influenţa.
Căci
Miţvot, acţiunile de corectare,
nu
necesită intenţie, kavanah.
Chiar
şi acte lipsite de intenţie
Au
capacitatea să corecteze dorinţa de a
primi.
Dar numai potrivit
primei
gradaţii spirituale,
Obiect-Domem.
Şi pe măsură ce corectează
partea Domem a Dorinţei,
progresează în edificarea
celor
613 organe ale
punctului din inimă:
Domem
de
Nefeş de Kduşah.
Şi cînd s-a perfecţionat
în practicarea tuturor celor 613 miţvot,
sau acţiuni
de corectare a dorinţelor,
au fost realizate toate cele 613 organe
ale Punctului
din Inimă,
domem
de nefeş
dekduşah.
Din ele, 248 sunt organe
spirituale, ramah evarim,
sunt realizate prin urmarea
celor 248 de comenzi pozitive aseh!, să faci!,
iar 365
sunt tendine, ghidim spirituale,
şi se construiesc prin respectarea
celor 365 comenzi negative
Loh taaseh!, Să nu faci!,
pînă ce
punctul din inimă
devine
un Avatar spiritual
complet
al sufletului divin.
Nefesh
kdusha.
parţuf
shalem de
nefeş de kduşah.
Şi
atunci sufletul nefesh
se
înalţă
şi
îmbracă
sfirat
ha Malkut,
din
lumea ASIYAH spirituală.
Şi toate elementele domem, ţomeah, hay, spirituale,
din acea lume, care sunt potrivite cu sfirat Malkut din
Asiyah, servesc şi asistă avatarul
sufletului de om, înălţat acolo.
Deci, în măsura în care sufletul
are cunoştinţe despre ele.
Căci acele informaţii devin hrana
sa spirituală,
care îi dă forţa de a se întări
şi de a creşte,
pînă ce va avea putere să atragă
Lumina
din
Sfirat ha Malkut de Asiyah,
în toată perfecţiunea
dorită,
şi să lumineze în corpul omului.
Şi acea Lumină perfectă ajută
omului să continue munca în corectare, obţinînd astfel şi celelalte
gradaţii.
Şi am spus,
din momentul naşterii corpului
omului,
se naşte şi pătrunde în interiorul său
un punct
din Lumina
Nefeş,
Suflet,
Aşa şi aici
cînd i se naşte avatarul
spiritual,
Parţuf haNefeş dekduşah, ,
se naşte împreună cu acesta
un punct
din treapta superioară ei,
deci ultima treaptă din
Lumina Ruah de
Asiyah,
care se îmbracă
în interiorul Avatarului Sufletului,
Şi astfel continuăm să urcăm pe
toate gradaţiile,
încît în fiecare gradaţie care
se naşte,
ajunge imediat
ultima treaptă
din gradaţia superioară
acesteia.
Şi
aceasta este legătura dintre Superior şi Inferior,
pînă
la Treapta supremă,
ad
Rom HaMaalot.
Şi astfel prin virtutea, forţa
fermecată,
sgulah,
A acestui punct,
ce conţine pe
Superior,
Are puterea să se înalţe
pe treapta Superioară.
45. şi lumina
sufletului, Or ha nefeş,
se
numeşte Lumina Obiectului Divin
din
lumea Asiyah;
Or
domem de kduşah
de
olam Asiyah-
deoarece este potrivit părţii
obiect
corectată,
a dorinţei din
corpul
omului.
Şi forţa luminii sale
în spiritual,
se aseamănă cu cea din obiect
domem
în material.
Căci nu are
mişcare
individuală a elementelor,
ci doar o mişcare generală,
care include toate părţile în
mod egal;
lumina chipului suflet divin
parţuf
nefeş de asiyah,
cu toate că are 613 organe,
sau 613 schimbări ale formei
pe calea primirii Abundenţei, ŞEFAH,
totuşi nu se disting în ea toate
aceste forme,
ci doar o lumină generală,
a cărei acţiune le cuprinde în
mod egal pe toate
fără a fi recunoscute în ea elementele
sale.
46.
şi află, cu toate că sfirot sunt Divine, Elokiot,
şi nu există vreo deosebire şi
vreo schimbare
între Capul Coroanei, roş ha
keter, din lumea A”K,
şi pînă la capăt, la sfirat malkut
din lumea Asiyah:
totuşi
este o mare diferenţă în ce
priveşte subiectul ce primeşte.
Căci în sfirot se
disting
lumini
şi vase,
orot
ve kelim.
Şi lumina
este divinitate absolută,
elokiut gmurah,
însă vasele, formate
din părţile KaHaBTuM,
în fiecare din cele 3 lumi briyah
yeţirah asiyah,
nu aparţin de Elokiut, Divinitate.
Ci vasele reprezintă pături, învelitori, kisuyim,
care ascund Lumina Infinită, Divină,
din vase.
Şi ele măsoară, cîntărind ritmul
şi cantitatea de lumină
încît fiecare vas să primească potrivit cu pregătirea sa.
Astfel, deşi Lumina este unică,
uniformă,
totuşi noi numim Luminile din Sfirot
Ne ra n hai,
nefeş ruah neşamah
haya iehidah,
căci lumina se
divide în funcţie de
calităţile vaselor:
Vasul
MALKUT este cortina cea
mai groasă,
ea ascunde lumina infinită divină,
iar Lumina filtrată prin ea,
în vase
este foarte mică,
redusă, potrivit cu pregătirea
pe gradaţia domem
din corpul omului,
şi atât.
De aceea ac Lumină se numeşte
NEFEŞ. suflet
VASUL
TIFERET este mai fin decît MALKUT.
Şi Lumina pe care
o filtrează din Infinitul Divin,
se potriveşte cu gradul de
puritate a părţii
ţomeah,
în creştere,
din corpul omului.
Şi acţionează în ea
mai presus de lumina nefeş.
Şi lumina ac se numeşte
RUAH. spirit.
Şi vasul BINAH este mai fin decât Tiferet,
şi Lumina provenită de la infinitul Divin,
filtrată prin ea, e potrivită
părţii
HAY, vietate
din corpul omului,
şi ac Lumina se numeşte
NEŞAMAH, suflet înalt.
Şi HOCHMAH este cea mai corectată.
Şi Lumina filtrată prin ea de la Infinitul Divin,
se potriveşte cu gradul
bhinat
Medaber, Vorbitorul
din corpul omului,
şi se numeşte
lumina HAYAH,
şi influenţa ei este de
nedescris.
47.
În AVATARUL Suflet
Parţuf
de NEFEŞ,
complet,
obţinut prin munca de corectare
sau torah u miţvot,
(lumină şi porunci),
lipsite
de intenţie,
este introdus în om
un
punct din lumina
SPIRIT –
ohr
ha Ruah,
şi
fortificîndu-se în munca prin
intenţia
dorită,
continuă omul să pregătească
partea de PLANTĂ
ţomeah, din dorinţa sa de a primi,
şi astfel edifică
din punctul
ruah,
un
chip, avatarul întreg,
parţuf şalem.
Şi prin cele 248 de miţvot să faci! cu intenţie,
punctul se
dezvoltă şi se extinde în 248 organe spirituale.
Iar prin respectarea celor 365 de miţvot, să nu faci!,
se lărgeşte punctul ruah în 365 tendine ale ei.
Şi când e edificat în cele 613 organe,
punctul
astfel completat
se înalţă
şi îmbracă
sfirat
tiferet,
din lumea
spirituală de
Asiyah,
care îi
transmite de la Infinitul Divin
o lumină
importantă,
lumina
RUAH,
spirit,
pe potriva calităţii
de ŢOMEAH,
planta,
din corpul
omului.
Şi toate părţile domem, ţomea, hay din lumea ASIYAH,
ce aparţin de
lumea Tiferet,
din ea,
asistă avatarul RUAH al omului
în a primi
luminile
provenite din Sfirat Tiferet
în toată perfecţiunea.
Şi se numeşte
ţomeah
de kduşah,
plantă
divină,
Şi astfe, natura acestei lumini
este paralelă plantei materiale,
care posedă schimbări de poziţie
ce se pot recunoaşte în fiecare element
al ei.
Şi lumina din planta spirituală,
ţomeah ruhani,
are deja puteri crescînde
pt a lumina pe căi specifice
fiecăreia din cele 613 părţi,
organe,
din Avatarul Ruah.
Ţomeah dekdushah.
Şi fiecare parte
demonstrează forţa de acţiune
ce aparţine acelui organ.
O dată cu îndeplinirea Avatarului
Ruah,
apare în interioriorul său
un punct
din treapta superioară,
din
lumina Neşamah,
care se îmbracă în interiorul
său.
48.
şi
prin ocupaţia cu secretele Torei
şi
cu „taamei miţvot”,
gustul corectărilor,
el îşi corectează partea de „HAY”
din dorinţa de a primi.
şi astfel construieşte treptat
punctul „NEŞAMAH”, din el,
cu cele 248
organe
şi cele 365 tendine.
şi cînd este
edificat acest punct
şi devine Avatar,
parţuf,
atunci se înalţă şi îmbracă
sfirat
Binah,
din lumea Asiyah
spirituală.
Iar acest vas kli,
este superior, fin,
corectat,
incomparabil mai presus de
primele,
inferioare,
Tiferet
şi
Malkut.
Şi de aceea
filtrează prin el
o lumină mare
de la infinit,
OHR
HA NEŞAMAH,
lumina
neşamah, suflet înalt, anima.
Şi toate elementele
din domem, ţomeah, şi hay
din lumea
Asiyah,
legate de Binah,
sunt pt a servi şi ajuta
avatarul
Neşamah al omului.
Ca să primească
luminile ce îi aparţin,
de la SFIRAT BINAH.
Şi se mai numeşte
HAY
deKDUŞAH,
fiind potrivit cu
partea HAY
corectată,
din corpul omului.
Tot astfel e natura luminii
sale,
ca la vietatea materială,
conferă putere fiecărui organ
specific
din cele 613 organe ale
avatarului,
spre a fi viu şi sensibil,
hay umarghiş,
printr-o percepţie
independentă, liberă,
specifică fiecărui organ,
ce nu depinde de restul
avatarului.
Pînă ce i se disting
cele 613 organe
ca fiind
cele 613
parţufim,
avatare,
fiecare din ele fiind deosebit
prin modul special de iluminare.
Fiecare potrivit cu natura ei.
Şi superioritatea acestei lumini
faţă de Ruah
în spiritualitate,
este egală cu diferenţa
dintre HAY, vietate
şi totalitatea obiectelor şi
plantelor din lumea materială.
Şi astfel, în
momentul realizării avatarului Neşamah,
suflet înalt,
apare un punct
din lumina
hayah
dekduşah,
din Sfirat Hochmah,
şi pătrunde şi
se stabileşte în interior.
49.
Şi după ce a cîştigat
Lumina
cea mare,
Ohr ha Neşamah
cu 613
organe,
astfel încît
fiecare din ele luminează
cu Lumina ei specifică,
perfectă şi clară,
şi ca un parţuf independent el
însuşi:
atunci i se deschide intrarea
spre a face fiecare
corectare,
cu
INTENŢIA sa autentică,
„kavanah
amitit şe bah”,
căci fiecare
organ
din avatarul Suflet Înalt,
parţuf haneşamah
luminează fiecărei corectări,
în raport direct cu acel organ.
Şi prin uriaşa forţă a acelor
LUMINI,
omul progresează
spre corectarea părţii MEDABER,
VORBITOR,
din dorinţa sa de a primi,
şi o transformă în
dorinţa de a dărui,
sau haşpaah,
şi astfel progresează edificiul
„punctului”
din lumina Hay,
a
vieţii,
nekuda de ohr
haHayah,
care se îmbracă în medaber,
în cele 248 de organe
şi 365 de tendine spirituale
ramah eivarim ve
şasah ghidim ruhaniim şelah.
Şi cînd e
desăvîrşit edificiul de Vorbitor
în Avatar Parţuf,
atunci se
înalţă şi „îmbracă”
Avatarul Înţelepciune,
Parţuf ha hochmah,
din lumea spirituală de Asiyah.
Iar acest VAS, este infinit de pur.
Corectat. Zach
Şi din acest motiv,
filtrează lumina uriaşă din „Infinit”,
lumina
vieţii,
„ohr ha hayah”,
sau „neşama
de neşamah”.
Şi toate elementele din lumea
asiyah,
domem, ţomeah, şi hay,
relatate la sfirat hochmah,
ajută pe om
să primească lumina acesteia,
sfirat
hahochmah,
în toată perfecţiunea ei.
Şi se numeşte
„medaber
dekduşah”,
sau
VORBITORUL DIVIN,
dat fiind că este îndreptat
spre corectarea părţii de
vorbitor,
din corpul omului.
Şi valoarea acelei lumini
în Divinitate
se aseamănă cu valoarea
Vorbitorului
faţă de
domem, ţomeah, hay, medaber,
Do Ţo Ha Me, materiale.
Aceasta
înseamnă
că
este pregătit să simtă
Pe
cel
aflat înafara sa. „zulat”,
Astfel că mărimea acestei lumini
în comparaţie cu Do Ţo Ha Spirituale,
este comparată cu
mărimea speciei umane,
vorbitorul din material,
faţă de Do Ţo Ha materiale.
Şi lumina
infinită,
înveşmîntată în
acest avatar,
Vorbitorul,
Ha
Medaber -
se numeşte
„ohr
yehidah”. Lumina Unităţii
50.
întradevăr află, că
aceste 5 categorii
de lumini
„NERANHAY”,
care au fost
primite din lumea Asiyah,
nu sunt decât
categoria neranhay
din lumina NEFEŞ.
Şi încă nu conţin de loc
lumina RUAH.
Căci lumina RUAH se află numai în lumea YEŢIRAH.
Şi lumina NEŞAMAH doar în lumea Briyah,
iar lumina HAYAH, doar în lumea Aţilut.
Şi
lumina Yehida, doar în lumea A K. Adam Kadmon.
Însă,
tot ce se află în lumea întreagă,
se
descoperă în toate elementele
pînă la detaliul cel mai mic la
care se poate ajunge.
Şi în acest fel
sunt prezente 5 categorii NERANHAY,
şi
în lumea ASIYAH.
Dar, ele sunt doar Luminile de Suflet, mici,
„neranhay de nefeş”
din Lumea Asiyah.
Şi tot astfel apar
toate categoriile „neranhay”
în lumea Yeţirah,
care sunt doar
cele 5 părţi ale luminii „ruah”.
Şi la fel, există toate cele 5
categorii ale luminii,
neranhay
în LUMEA BRIYAH,
care sunt 5 părţi ale
luminii „NEŞAMAH.
Şi tot aşa în lumea AŢILUT,
unde
ele sunt 5 părţi ale luminii „HAYAH”,
Şi tot astfel, în lumea ADAM KADMON,
unde ele sunt 5
părţi ale luminii „YEHIDAH”.
Iar diferenţa dintre Lumi,
este egală cu diferenţa dintre
categoriile NERANHAY ale lumii asiyah.
51.
Şi află că „revenirea”, teşuvah,
şi corectarea,
nu este acceptată decît
dacă este
permanentă
în mod total.
Încît „să nu mai cadă în
greşelile trecute”.
Iată, dacă omul corectează partea de obiect, DOMEM, din dorinţa sa de a primi,
el obţine Avatarul NEFEŞ DE ASIYAH;
şi acesta urcă şi îmbracă sfirat ha Malkut
de asiyah.
După care e sigur că va obţine
corectarea DOMEM în perfectă permanenţă,
astfel încît să nu
mai cadă în greşeală.
Şi atunci omul având
avatarul nefesh de asiyah,
se poate ridica în lumea
spirituală ASIYAH,
căci are puritatea şi
echivalarea totală a formei cu
această lume.
În ce priveşte
Gradaţiile ce urmează,
RUAH, NEŞAMAH, HAYAH, Yehidah,
din lumea ASIYAH,
potrivit cărora trebuie corectate
ŢOMEAH, HAY, MEDABER
ale dorinţei sale de a primi,
ca să îmbrace şi să primească
acele Lumini,
corectarea lor
nu trebuie să fie
permanentă în mod total,
„încît să-i fie martor Cel ce Şte Secrete,
că nu se va mai întoarce la
păcate”.
din motivul că
întreaga lume ASIYAH,
cu cele 5 sfirot keter hochma bina
tiferet malkut,
nu sunt decît categoria de MALKUT, singură,
care este legată doar cu corectarea
categoriei DOMEM.
Şi cele 5 sfirot sunt doar cele
5 părţi ale ei, Malkut.
Şi de aceea, dat fiind că a obţinut
oricum
corectarea părţii Domem
a dorinţei de a primi,
are deja echivalenţa formei
cu lumea Asiyah.
Însă, fiecare din Sfirot
din lumea ASIYAH,
Primeşte...lumina...
din partea respectivă
din lumile aflate deasupra ei.
Astfel,
sfirat Tiferet din Asiyah
primeşte din lumea Yeţirah,
care este categoria Tiferet şi
lumina RUAH.
Iar Binah de Asiyah
primeşte din lumea BRIAH,
aceasta fiind cu totul
Lumină NEŞAMAH,
iar sfirat HOCHMAH din
ASIYAH
primeşte de la AŢILUT,
în întregime Hochmah
şi lumină HAYAH,
Lumina vieţii.
Şi în acest fel,
deşi a corectat permanent
numai partea domem,
totuşi, corectând celelalte 3 categorii
ţomeah hay medaber
ale dorinţei de a primi
din lumea
asiyah,
deşi nu permanent,
totuşi
poate primi luminile
ruah, neşamah şi
hayah,
de la sfirat tiferet, binah şi hochmah
de asiyah,
însă pe acestea, nu permanent.
Căci în momentul în care
se trezeşte
una din cele 3 părţi
ale dorinţei sale de a primi,
imediat pierde luminile
respective.
52.
Iar după ce a fost corectată în
mod permanent
şi partea de ŢOMEAH din dorinţa sa de a primi, ,
se înalţă la Lumea YEŢIRAH
şi
atinge în mod permanent
gradaţia de RUAH inclusiv.
Şi mai are în acel loc şi
posibilitatea de a ajunge la
luminile neşamah şi hayah,
din binah
şi hochma aflate acolo,
însă nu în permanenţă:
neşamah de ruah
şi hayah de ruah
sunt considerate astfel,
deşi nu a corectat încă în
permanenţă absolută,
părţile hay şi medaber
53.
şi după ce corectează
partea HAY
din dorinţa de a
primi
şi o transformă în
dorinţă de a dărui,
el se află deja în
egalitatea formei cu Lumea Briyah,
încât
„yodeah taalumot yaid
alav şe lo yaşuv le kisloh od”,
încît cel ce cunoaşte
secrete, este martor că nu va mai greşi,
şi se înalţă şi
primeşte acolo
Lumina
Neşamah,
în permanenţă.
Şi prin sublimarea
părţii Medaber din corpul său,
se poate ridica pînă
la sfirat HOCHMAH,
primind şi lumina HAYAH de acolo,
chiar dacă nu în
permanenţă.
Însă şi lumina îl
luminează, nu în mod permanent.
54.
Şi cînd a reuşit
să-şi corecteze
în permanenţă
şi porţiunea de MEDABER
a DORINŢEI sale de a
primi,
atunci obţine echivalarea formei cu Lumea AŢILUT,
şi se înalţă şi
primeşte acolo
Lumina HAYAH
în permanenţă;
şi cînd reuşeşte mai
mult, obţine lumea EYN SOF,
şi LUMINA YEHIDAH,
care se îmbracă în
lumina hayah.
Şi nu mai este aici
loc de adăugat.
(ve-eyn kan makom
lehosif).
55.
şi iată s-a
clarificat întrebarea:
pt ce are omul nevoie
de toate aceste lumi
superioare,
generate de Creator,
BOREH, pentru el?.
Şi la ce-i servesc
omului?.
Căci acum vezi,
că omul nu poate
să-L bucure pe
Creator,
decît prin ajutorul
tuturor acestor Lumi.
Căci pe măsura corectării
dorinţei sale de a
primi,
obţine şi realizează
Luminile şi Treptele Sufletului său,
care se numesc
NERANHAY.
Şi pe fiecare
gradaţie
la care ajunge un om,
Luminile gradaţiei
respective
îl ajută să realizeze
corectarea.
Astfel se înalţă pe
treptele sale,
pînă ce „obţine"
delectările menite lui,
din Arta Creaţiei,
MAHŞEVET HA BRIYAH.
Şi astfel în ZOHAR:
(NOAH, 63):
„cine vine să se corecteze,
este ajutat”.
Şi
întreabă: prin ce este ajutat?.
Şi
spune că
este
ajutat prin
„nişmatah
kadişah” – sufletul divin.
Şi nu se poate ajunge
la corectare,
cum e pretins în Mahşevet
ha Briyah,
decît cu ajutorul
tuturor gradaţiilor Sufletului,
sau neranhay,
ca mai sus.
56.
şi e nevoie să ştim,
că toate aceste
lumini
Neranhay”
sunt 5 părţi componente
ce
se disting în întreaga realitate.
Astfel tot ce există
în generalitate,
există şi în detaliul
cel mai mic din univers.
De exemplu, în DOMEM de ASIYAH ruhani,
se află toate cele 5 categorii, NERANHAY,
paralele cu 5
categorii neranhay generale.
Astfel nu se poate obţine
nici Lumina DOMEM din ASIYAH, decît cu ajutorul a 4 părţi ale muncii.
Astfel nu există nici
o persoană aparţinând de Israel,
care se poate
debarasa
de munca în acestea toate,
proporţional cu înălţimea
sa, cu locul său.
Şi este obligat să muncească
în
corectare,
cu
Intenţie,
pt a primi gradaţia RUAH,
potrivit cu valoarea
sa.
Şi e obligat să se
străduiască în
studiul Secretelor TOREI,
sodot
hatorah,
potrivit cu gradaţia
sa,
ca să obţină
NEŞAMAH,
potrivit cu valoarea
sa.
Şi tot astfel, în
privinţa
„Taamei Miţvot”.
Gusturile
Torei
Căci nu se poate
ajunge
nici la lumina cea
mai mică din realitate,
şi la corectarea ei,
decît prin sprijinul,
ajutorul tuturor.
57.
şi
astfel vei înţelege întunericul şi deşertul,
uscăciunea
apărute în această generaţie,
cum
nu s-au mai văzut niciodată
pînă
la generaţia noastră.
Şi
acest lucru se datorează faptului
că
şi cei care se consideră devotaţi Creatorului
au
renunţat la studiul misterelor Torei.
Stiinta
Cabala.
Şi
Rambam ne exemplifica acest lucru prin fabula autentică despre un şir de omeni
orbi care ar cădea de pe drumul lor, dacă nu ar avea un ghid adevărat care să conducă grupul pe cărarea sigură.
Tot astfel subiectul
studiat de noi.
Dacă cei devotaţi Creatorului
ar studia INTERIORUL
TOREI,
pnimiut hatorah,
şi ar fi atras lumina
perfectă,
HA-OR HA-ŞALEM, din
Infinitul Divin,
desigur toţi fiii
acestei generaţii i-ar fi urmat.
Şi toţi ar fi fost
încrezători în drumul lor,
Siguri, că nu vor
eşua.
Şi dacă, cei devotaţi
Creatorului
au părăsit şi ei studiul
acestei ştiinţe,
nu este de mirare
că întreaga generaţie
a eşuat din cauza lor.
Şi
de atîta durere, nu voi mai fi în stare a vorbi despre acest subiect!.
58.
Într-adevăr, am ştiut
cauza, ea fiind frica de a nu se micşora credinţa.
Iar cărţile de studiu
al Cabalei şi Cartea Zohar sunt pline de exemple materializate.
De aceea se tem cu
toţii
să nu aibă de pierdut
dacă D. F.
ar eşua în „să nu-ţi faci statuie şi chip...”.
şi acest lucru m-a îndemnat
să clarific în mod satisfăcător
scrierile lui ARY şi,
acum,
cartea divină, ZOHAR.
Şi m-am eliberat de
această teamă cu totul!.
Căci am elucidat şi
am dovedit
că exemplificarea
spirituală a fiecărui lucru material,
este abstractă şi fără
vreo asemănare fizică,
fiind deasupra
locului şi deasupra timpului,
precum vor vedea
cititorii,
cu scopul de a
permite tuturor celor ce doresc acest lucru,
să studieze cartea
ZOHAR,
încălzindu-se la
căldura sa divină.
Şi am denumit această
interpretare „SULAM”,
sau SCARĂ,
pt a indica funcţia
ei, ca a oricărei scări,
a te conduce spre turnul
plin de bunătăţi.
Şi atunci toată
bunătatea din lume este în mîinile tale.
Deci, scara în sine
nu reprezintă scopul !!
Ci, dacă te vei opri
pe vreuna din trepte ca să te odihneşti,
şi nu vei ajunge în
turn, atunci intenţia ta nu va fi desăvîrşită.
Tot astfel este şi
interpretarea mea
despre cartea ZOHAR.
Căci pt a-i elucida
spusele,
mai profunde decît
orice adîncime,
pînă la capăt,
încă nu a fost creată
această expresie.
Dar am obţinut totuşi
o cale şi o intrare,
prin această
clarificare,
la dispoziţia oricărui
om,
ca să poată urca
şi aprofunda,
şi citi din
însăşi cartea Zohar,
şi doar atunci
se va îndeplini
intenţia mea
în această
interpretare.
59.
Şi Iată, toţi cei ce înţeleg despre ce scrie cartea Zohar,
sunt de unanim acord
că ea a fost scrisă de Şimon Ben Yochay.(Ha tana ha eloki Rashbi, Rabi Şimon
Ben Yochay). Alţii, mai îndepărtaţi, care au dubii în ce priveşte autorul,
susţin că ar fi fost scrisă de Moşeh de Leon, sau de alţii, contemporani cu el.
60. Iar în ce mă priveşte, din ziua în care mi-a fost dăruită
Lumina Creatorlui, să citesc puţin din
această carte divină, hasefer hakadoş hazeh,
nu mi-a trecut prin inimă să cercetez cine ar fi autorul,
căci am înţeles
imediat din conţinutul cărţii,
prin
înţelegerea inimii,
că este autor numai
şi numai Tana RAŞBI
(Rabi Şimon Bar
Iochay ), cel drag, haiakar,
incomparabil mai
presus de toţi ceilaţi Înţelepţi divini.
61. întradevăr, se pune întrebarea: de ce nu a fost revelată cartea Zohar
primelor generaţii, care, fără îndoială erau mult mai sus în calitatea lor şi
demni de aceasta, decît ultimele generaţii?.
Şi de asemenea, de
ce nu a fost revelată cartea,
prin Interpretarea
ei,
înainte de ARY,
înţelepţilor care
l-au precedat?.
Şi maiuimitor: de ce
nu a fost revelată
interpretarea spuselor
lui Ary,
şi a spuselor din
cartea Zohar
din timpul lui ARY
şi pînă în zilele noastre?.
Şi răspunsul este
faptul că
Lumea, în decursul celor
6000 de ani de existenţă, reprezintă UN
AVATAR, Parţuf,
constituit din 3
părţi:
1Început,
2Conţinut cuprins
3Sfîrşit. Încheiere
Adică,
1 HaBaD,
2 HaGaT,
3 NEHI.
( Hochma Binah, Daat,
HaBaD;
Hesed Gvurah Tiferet,
HaGaT;
NEţah Hod Iesod, NEHI
).
Sau, cum au scris
Hazal,
2000 de ani TOHU,
2000 de ani
Torah,
Şi 2000 de ani,
zilele lui Mesiah”.
(SANHEDRIN 87,
71).
Şi în primii 2000 de
ani,
care sunt „capul” şi
habad, roş ve-habad, luminile erau puţine de tot, sau Cap fără trup,
şi posedă numai luminile de Nefeş.
Căci
sunt opuse în valoarea lor, luminile şi vasele. !
În ce primeşte vasele,
regula este:
primele vase sunt
cele mai mari, cresc mai întâi, în fiecare avatar,
iar în ce priveşte
luminile, e invers,
lumina inferioară, cea mai mică, pătrunde în avatar cel
dintîi.
Şi astfel, cît timp
nu există decît primele vase,
superioare, deci kelim de habad,
pot coborî în aceste vase numai Luminile de nefeş, care sunt luminile inferioare, cele mai mici.
Această perioadă
este descrisă în texte ca cei 2000 de ani
TOHU,
HAOS.
Iar în următorii
2000, reprezentînd hagat de vase,
a coborît şi a
pătruns în lume
Lumina Ruah, care
reprezintă ”Torah”,
de aceea ac
perioadă, 2000 din mijloc,
se numeşte „Torah”.
Şi ultimii 2000 de
ani, sunt nehi”m de
kelim, şi de aceea pătrunde în
Lume în acest timp,
Lumina Neşamah, cea mai mare lumină.
Din acest motiv
această perioadă se numeşte „yemot haMaşiah”, zilele lui Mesia.
De asemenea,
Calea este în fiece
Parţuf individual,
astfel încît în
vasele sup de HABAD şi HAGAT - pînă la Torace,
luminile sunt
acoperite, orot mehusim.
şi lumina revelate de
hochma
Hochmah elionah, hasadim megulim,
nu încep să lumineze
decât sub torace,
sub Nehim, neţah hod iesod malkut.
Şi acesta este motivul
că înainte să fie
revelate
vasele de Nehim în
Avatarul Lumii, Parţuf ha Olam
- adică în ultimii
2000 de ani -
era ascunsă de lume
Înţelepciunea din ZOHAR în general,
şi Înţelepciunea din CABALAH
în mod special.
Însă pe vremea lui
ARY,
fiind aproape
timpul corectării,
vaselor inferioare, de
la torace în jos,
a fost dezvăluit
lumina HOCHMAH HAELIONAH
be
healem,
lumina hochmah
superioară
ascunsă,
de către
spiritul lui RABI YIŢHAK LURIAH,
care e pregătit să
primească această lumină intensă, uriaşă.
De aceea el a
descoperit lucrurile importante din cartea ZOHAR, şi de asemenea ştiinţa cabala,
încît a întrecut pe
toţi Înţelepţii, care l-au precedat.
Totuşi, dat fiind că
aceste vase încă nu erau cu totul perfecţionate, lumea nu era încă pregătită
să-i descopere spusele.
Şi vorbele sale divine
au fost destinate unor persoane dotate, deosebite şi cărora nu le era permisă
difuzarea în lumea largă.
Dar
acum, în această generaţie, cînd ne apropiem de sfîrşitul ultimei treimi,
ultima perioadă de 2000 de ani,
este permisă dezvăluirea în lumea întreagă,
a
spuselor lui Ari, în mare parte, şi a cărţii ZOHAR.
Astfel începînd cu
această generaţie, vor începe să se dezvăluie din ce în ce mai mult textele din
cartea Zohar. Pînă cînd vor fi revelate cu totul, potrivit cu dorinţa
Creatorului Divin.
63. şi astfel vei
înţelege că, întradevăr este nemărginită calitatea generaţiilor de la
început, în comparaţie cu ultimele generaţii.
Căci aceasta este
regula pe toate gradaţiile sau avatarele lumii şi ale sufletelor:
cele mai divine apar
mai întîi, în parţuf, avatar.
Astfel primele au
apărut vasele Habad, în
lume şi suflete,
de aceea sufletele
din prima perioadă de 2000 de ani, erau extrem de înalte.
Şi totuşi ele nu au
putut primi totalitatea Luminii,
pentru că lipseau părţile
inferioare din lume şi din vase, Hagat şi Nehim, ca mai sus.
Şi în următorii 2000
de ani, a 2a treime,
cînd au apărut
vasele Hagat în lume
şi suflete,
sufletele erau încă
foarte pure, căci calitatea lor e aproape de Habad.
Şi cu toate acestea luminile
erau ascunse în lume, din cauză că lipseau vasele
de sub torace, atît în lume cît şi din suflete.
Şi astfel în
generaţia noastră, deşi esenţa acestor suflete este cea mai rea din toată
realitatea, şi de aceea nu au avut posibilitatea de a realiza divinitatea pînă
în ziua de astăzi,
totuşi aceştia
completează Avatarul Lumii şi Avatarul de Suflete în totalitate. În ce priveşte
vasele.
Şi truda nu este
îndeplinită decît prin intermediul lor.
Acum, cînd e finalizată
construcţia vaselor kelim de NEHI,
şi Avatarul este
alcătuit din
Început, Cuprins şi Încheiere,
rosh toch siyum,
sunt atrase coloane întregi de lumini,
în ROŞ-CAP,
TOCH-INTERIOR, şi
SOF-SFÎRŞIT,
pt cei demni de
aceste Lumini, NERAN
totale,
nefeş, ruah,
neşamah, totale.
Şi de aceea,
numai după corectarea
acestor suflete de jos,
pot fi revelate
Luminile Superioare,
şi nu înainte de
aceasta.
64. Şi întradevăr găsim încă această întrebare în textele Înţelepţilor, hazal,
„a spus rav Pepah, lui Abei,
prin ce suntem noi
diferiţi încît nu ni se întîmplă miracole?.
Oare din cauza
studiului?.
Pe
timpul lui rabi Yehudah, tot studiul era în nezikin,
iar
noi studiem cele 6 Sisteme, şas,
iar
cînd intra rabi Yehuda,
cînd
îşi scotea unul din pantofi, venea
ploaia.
Iar noi plîngem şi
ne chinuim sufletele, şi nu-i pasă nimănui.
I-a răspuns: cei
dintîi se dăruiau cu totul, sacrificîndu-se pentru Divinitate.”
Iată este clar tuturor
că „cei de la început”, erau mai importanţi,
totuşi
privind TORAH, şi Înţelepciunea,
erau rav Pepa şi Abei, mai importanţi decît cei
dintîi.
Este clar că,
deşi primele generaţii
sunt mai
importante în privinţa calităţii Sufletului
decît ultimele
generaţii,
căci tot ce este mai corectat,
este prim sosit în lume,
totuşi în ce
priveşte înţelepciunea Torei,
Hochmat Hatorah,
ea se revela, descoperă
tot mai mult în ultimele generaţii:
Iată întreaga scară
a Avatarului este complectata finalizată de catre, prin ultimele generaţii.
Astfel
ele atrag luminile cele mai intense, perfecte, deşi
însăşi natura lor, a vaselor, este de cea mai proastă calitate.
65. şi să nu cercetaţi astfel : „de ce este interzis să ne împotrivim celor
dintîi în privinţa Torei Revelate?.
Fapt este că în partea
practică a poruncilor, miţvot, desigur erau cei din primele generaţii mai
perfecţionaţi.
Pt că partea practică
se trage din Vasele divine din sfirot.
Iar secretele,
sodot haTorah ve Taamei
ha-Miţvot,
se trag de la Luminile din sfirot.
Şi ai aflat deja că
este invers proportionala
valoarea vaselor
faţă de cea a Luminilor, şi
vasele cresc ma
întîi, lărgindu-se în partea lor superioară, deci aceste vase sunt perfecte în
privinţa părţii practice.
Dimpotrivă, în
privinţa Luminilor, ha-Orot,
cele mici Inferioare
intră la început,
iar Luminile cele
mai intense de Sus,
le primesc vasele inferioare.
66. şi află, că orice lucru este constituit din 2 părţi: internă şi externă.
Şi în lumea întreagă—beklalut ha-olam,
sunt consideraţi Israel, sămînţa lui Avraham, Yaakov şi Iţhak, ca
interiorul lumii, şi
cele 70 de naţiuni sunt considerate exteriorul lumii.
Şi tot astfel în Israel
se distinge interiorul, cei ce servesc pe Creator, desăvîrşiţi, şi
exteriorul,
cei care nu se dedică muncii Creatorului.
Iar în Naţiunile din
lume, tot astfel se distinge
partea internă,
sau Hasidei Umot Haolam, cei DREPŢI, şi partea exterioară, reprezentată de cei
ce produc răul în lume, hagasim ve hamezikim
şebahem.
Şi tot astfel, cei ce servesc pe Creator, Israel, sunt constituţi
din partea interioară, sau cei destinaţi să înţeleagă sufletul interior al Torei şi să-i cunoască
secretele.
Şi exteriorul din Israel, sau cei care au ca
ocupaţie doar partea practică a Torei.
La fel, în fiecare om ce aparţine de Israel,
se află atît interiorul, pnimiut, categoria de Israel
dintrînsul,
adică PUNCTUL din INIMĂ.
Şi se află exteriorul,
care
reprezintă naţiunile lumii din el,
însuşi
corpul.
Însă chiar şi naţiunile lumii din el se consideră ca „GHERIM”,
aparţinând de Israel,
căci fiind alipiţi
de partea sa Interioară,
ei se aseamănă cu cei drepţi din Naţiunile Lumii, care s-au identificat cu
Israel în general.
67. şi dat fiind că omul din Israel intensifică şi respectă categoria sa
interioară, Pnimiut, care este Israel din el, preferîndu-o exteriorului, sau
Naţiunilor lumii din el, deci îşi dă silinţa şi munceşte greu pentru a înălţa
şi intensifica partea internă spre binele sufletului său:
Şi investeşte cît
mai puţin în menţinerea categoriei de naţiuni, deci necesităţilor corpului:
Iată atunci
determină prin faptele sale
atît situaţia
internă cît şi cea externă a lumii întregi.
Astfel încât tot ce
este Israel se înalţă mai presus de orice, iar gradaţia de naţiuni ale lumii, umot
ha olam, exteriorul,
vor respecta şi vor
recunoaşte valoarea gradaţiei Israel.
Şi dacă Doamne
Fereşte se întîmplă invers, cînd omul individual din Israel îşi intensifică şi
valorifică mai presus de toate partea sa exterioară, de Naţiuni ale lumii, din
el,
iar interiorul său,
Israel, îl coboară cît se poate de jos,
atunci conduce la creşterea
puterii
exteriorului din
naţiunile lumii, cei răi,
care se intensifică
urcând tot mai sus,
încât înving pe fiii
Israel şi îi doboară până la cenuşă.
Şi, D F, fiii Israel, interiorul întregii lumi,
sunt obligaţi atunci
să coboare jos de tot. Să-şi piardă total puterea.
68. ŞI SĂ NU TE MIRE,
CĂ UN
SINGUR OM
INFLUENŢEAZĂ
PRIN FAPTELE LUI
ÎNĂLŢAREA
SAU CĂDEREA ÎNTREGII LUMI.
CĂCI ACEASTA ESTE O
LEGE DE NETRECUT,
CĂ INDIVIDUL ŞI
GENERALITATEA SUNT
IDENTICE
CA 2 PICĂTURI DE APĂ.
ŞI TOT CE SE ÎNTÎMPLĂ
CU TOŢII ÎN GENERAL
SE ÎNTÎMPLĂ ÎN OMUL
INDIVIDUAL,
ŞI MAI MULT,
INDIVIZII FAC TOT CE
SE PETRECE ÎN SOCIETATE.
ŞI NU SE POATE REVELA
GENERALITATEA
DECÎT PRIN
DESCOPERIREA FIECĂRUI ELEMENT,
ŞI EA ESTE FUNCŢIE
DE PROPORŢIA ŞI
CALITATEA INDIVIZILOR.
ŞI
DESIGUR CĂ UN FAPT ÎNDEPLINIT DE UN INDIVID, COBOARĂ SAU ÎNALŢĂ SOCIETATEA.
Astfel vei înţelege
cele scrise în ZOHAR:
prin studiul cărţii
Zohar şi a Ştiinţei Adevărului,
vor avea parte de a
fi eliberaţi,
deci a ieşi din
GALUT la GHEULA SHLEMAH.
Şi gîndeşte-te, oare
ce legătură să fie
între studiul Torei
şi salvarea Israel de Naţiuni?.
69. şi din cele de mai sus este clar că şi Tora conţine o parte interioară şi
una exterioară, ca toată lumea.
Şi tot astfel, cei
ce O studiază se împart şi ei în 2 gradaţii.
Şi prin
intensificarea eforturilor privind înţelegerea părţii interioare şi a
secretelor, iată ei influenţează lumea înălţînd partea sa interioară care sunt Israel, încît
să fie ridicată din ce în ce mai sus, deasupra exteriorului lumii, Naţiunile
Lumii. Şi toate naţiunile vor recunoaşte şi vor cunoaşte lauda, şevah, Israel, asupra
lor, şi se va adeveri textul
„şi i-au luat
popoarele şi i-au adus la locul lor, şi le-au dat Casa Israel pe Pămîntul
Creatorului”.
De asemenea spune
textul (Isaia 14):
”aşa a spus Numele
Lui, Creatorul:
iată voi ridica către
popoare mâna mea,
şi voi ridica
miracolul meu,
şi vor aduce pe
fiii tăi ...
şi pe fiicele tale
le vor purta pe umerii lor.”
DAR
DACĂ D F ar fi INVERS,
ŞI ISRAEL ARUNCĂ
JOS VALOAREA ŞTIINŢEI CABALA
PNIMIUT HATORAH VE
SODOTEIHAH -
CARE TRATEAZĂ
DESPRE
CĂILE
SUFLETELOR NOASTRE ŞI
DESPRE
GRADAŢIILE LOR;
DE ASEMENEA DESPRE
PARTEA RAŢIONALĂ ŞI
ÎNSEMNĂTATEA CORECTĂRII,
ÎN COMPARAŢIE CU
EXTERIORUL TOREI
CARE DISCUTĂ NUMAI
PARTEA EI PRACTICĂ -
ŞI CHIAR CÎND
STUDIAZĂ UNEORI INTERIORUL TOREI, IATĂ ÎI CONSACRĂ DOAR UN TIMP SCURT,
CA CEVA DE PRISOS,
PRIN
ACEASTA EL ESTE CAUZA COBORÎRII ŞI UMILIRII INTERIORULUI LUMII, CARE SUNT FIII
ISRAEL,
ŞI
INTENSIFICAREA EXTERIORULUI LUMII,
NAŢIUNILE
LUMII,
CARE prind PUTERI
SĂ
UMILEASCĂ ŞI SĂ DISPREŢUIASCĂ
PE
cei din ISRAEL,
CONSIDERÎNDU-I
CA CEVA DE PRISOS ÎN LUME,
DE
CARE LUMEA NU AR AVEA NEVOIE,
DOAMNE
FEREŞTE!.
Şi nu numai atît,
dar urmează
intensificarea puterii
din partea exterioară
a popoarelor lumii,
umot haolam,
faţă de lumea interioară.
Căci cei răi din
naţiunile lumii,
care produc
distrugere,
se urcă sus de tot,
deasupra celor din interior,
hasidei umot ha
olam, cei drepţi,
şi atunci
înfăptuiesc toate tragediile
şi distrugerea
teribilă,
văzute cu ochii de
fiii acestei generaţii,
D. să ne ferească
de aici înainte.
Iată
vezi, că salvarea Israel, şi înălţarea sa, depind de studiul Cărţii ZOHAR şi al
interiorului Torei.
Şi din contră,
toate nenorocirile şi toate căderile Bnei Israel sunt din cauză că au renunţat la Partea Interioară
a Torei, pnimiut hatorah, Hochmat Ha
Cabalah, degradînd-o cu totul, făcînd din ea ceva care D F ar fi de prisos.
70. ŞI AU SPUS în „Tikuney HaZohar:
”Sculaţi-vă şi
treziţi-vă de dragul Aurei Divine,
pentru că vă este
inima goală, lipsită de înţelegere,
încât să o cunoaşteţi
şi să o ştiţi,
CU TOATE CĂ EA ESTE
ÎN INTERIORUL VOSTRU”.
Şi înţelesul
acestor cuvinte, (ISAIAH 40), o voce bate în inima fieăruia din Israel ca
să cheme şi să se roage pt înălţarea Aurei Divine, totalitatea sufletelor din IESAR
EL, ISRAEL, direct spre Creator.
Dar Aura Şhinah
spune „eu nu am puteri să mă ridic pe mine însămi din praf.
Cu toţii se
aseamănă cu dobitoacele,
kulam ke-behemot nidmu – mănîncă iarbă şi fîn,
adică
execută poruncile,
TUM,
fără să ştie ce
fac, ca nişte vite, behemot.
Şi toată Generozitatea
Sa este pt ei ca buruiana din câmp. Şi toate faptele bune pe care le fac,
Propriul pentru profit
al lor le fac,
khol ha-hasadim
şe-osim, le-aţmam hem osim”.
Adică, nu au INTENŢIE în faptele bune
ca să fie
îndreptate spre Creator
şi spre a-L bucura,
ci numai pt
interesul propriu le înfăptuiesc.
Şi cei mai buni din
ei, care s-au dăruit studiului Torei,
au făcut-o spre profitul
propriului corp,
fără INTENŢIA
dorită,
lehaşpia
nahat ruah leyoţroh,
spre a aduce
bucurie Creatorului.
Pe vremea aceea, se
spunea despre această generaţie,
„spiritul pleacă şi
nu se va întoarce niciodată”.
Adică spiritul lui
Mesia, care trebuie să-i scoată pe Israel, salvîndu-i din toate necazurile lor,
pînă la totală eliberare,
pt a pune în faptă
cele scrise:
„şi s-a umplut Ţara,
de cunoaşterea Creatorului.
Acest spirit, ruah,
a dispărut
şi a plecat fără să
mai lumineze lumea.
Vai de ei, de acei
oameni,
care fac să dispară
lumina lui Mesiah de pe faţa lumii,
şi să nu se mai
reîntoarcă,
căci ei fac
ca Torah să pară
uscată şi fără nici un gust
pt a o cunoaşte şi
înţelege,
iar aceştia se
mulţumesc doar cu partea practică a Torei,
şi nu doresc să se
adîncească
în înţelegerea şi
cunoaşterea Ştiinţei Kabbalah,
a cunoaşte şi
pricepe Misterele Torei şi Luminile –si
placerile mitzva,
sodot hatorah
ve-taamei miţvah;
vai lor, care
produc prin aceste fapte,
sărăcie şi război,
şi nenorocire, şi furt, şi ucidere,
şi distrugere în
lume”.
71. şi înţelesul celor
spuse de ei :
dat
fiind că cei ce studiaza si se ocupă cu Torah,
dar
îşi dispreţuiesc partea interioară,
de
asemenea dispreţuiesc interiorul Torei,
şi
o părăsesc
de
parcă nu ar fi nevoie de Ea în Lume,
studiind-o
întro doară,
şi
faţă de ea, sunt ca nişte orbi care pipăie peretele.
Căci:
Prin aceasta ei dau
puteri
părţii lor
exterioare,
deci corpului,
şi de asemeni,
partea exterioară a
torei
o ridică deasupra interiorului
Torei
şi atunci ei produc
prin aceste fapte
întărirea si cresterea
gradaţiilor definite ca Exterior,
deasupra Interiorului
lumii,
Iar exteriorul Israel
în general,
adică norodul,
dintrînşii, amei haareţ,
se intensifică şi astfel
nimicesc, anulează
interiorul
Israel, considerat în general,
şi reprezentat de Înţelepţii Torei;
la fel, exteriorul
naţiunilor lumii –
umot haolam,
cei ce produc
distrugere,
se ridică deasupra
şi anulează
interiorul lor,
pe cei drepţi din
lume,
hasidei umot
haolam;
şi de asemeni,
Exteriorul lumii
întregi,
naţiunile lumii,
se intaresc
şi anulează pe Fiii
Israel,
Bnei israel,
ce reprezintă Interiorul
lumii.
Şi
într-o astfel de generaţie,
toţi
distrugătorii din naţiunile lumii,
Umot
ha Olam,
vor
mai ales să distrugă şi să omoare
pe Bnei
israel,
deci
precum spun înţelepţii, „nu vine pe lume vreun rău, decît pentru cei aparţinînd
de Israel”. (iebamot 63).
Adică, ei produc
sărăcie, lupte şi furt, şi ucideri, şi distrugeri, în toată lumea.
Şi dat fiind că,
din nefericire, am asistat la toate cele descrise în textul de mai sus,
mai mult, pedeapsa
grea a coborît mai întîi pe cei mai buni,
„şi nu începe decît
la CEI DREPŢI”,
şi din toată
frumuseţea posedată de Israel în ţări ca Polonia, lituania etc.,
nu avem decît urme
în ţara noastră sacră.
Iată este obligaţia
noastră, rămăşiţele de refugiaţi,
acum,
să corectăm această
infirmitate, desfigurare, grava, severă,
şi
fiecare din noi, supravietuitorii,
şeerit
hapleitah,
trebuie
să ne obligăm
cu
tot sufletul şi toată fiinţa,
să
înălţăm de acum înainte interiorul Torei,
şi să-i consacrăm
locul cuvenit,
ca fiind partea cea
importantă a Torei
spre deosebire de partea
exterioară a Torei.
Şi atunci,
fiecare din noi
va avea datoria, rolul
să-şi ridice interiorul
sau propriu,
deci pe Israel din noi,
sau necesităţile
sufletului,
deasupra
exteriorului, naţiunile lumii,
sau lipsurile corpului.
Şi această forţă
va fi exprimata
şi in Israel în
general.
Şi noroadele din
noi vor recunoaşte şi vor şti,
calitatea şi
superioritate marilor înţelepţi
asupra lor,
şi vor auzi şi îi
vor asculta.
Şi tot astfel Interiorul
Naţiunilor Lumii,
hasidei umot
ha-olam,
vor creşte şi
învinge
partea externă a
lumii, distrugătorii.
Şi astfel,
interiorul lumii, Israel,
va fi calitatea
ce va învinge exteriorul
lumii, naţiunile.
Şi atunci toate Naţiunile
vor sti şi vor respecta
calitatea de Israel
bhinat Israel.
Şi vor îndeplini
cele scrise, in Isaia 14,:
„
şi i-au luat popoarele şi i-au adus la locul lor,
şi
au înfiinţat Beit Israel, pe Pămîntul Creatorului”.
Şi, în Isaia 49,
:”şi au adus pe fiii tăi la loc şi pe fiicele tale le-au purtat pe umeri”.
Şi astfel în ZOHAR,
(NAS,AH, DAF 124, 72,), e scris:
Prin
cartea Zohar vor ieşi din exil amen,
...ken
yehi ratzon
SOF
HA-MAAMAR.
Traducere: Dr
Mendel Clara.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Maamarey ŞAM,ATI. Articolele „Am Auzit”, RABAŞ, după cele auzite de la tatăl său Baal
Hasulam, considerat ca cel mai înalt mekubal al sec 20.
Ve_Şamartem
et nafşoteichem---ŞAM_ATI :nr 74
În paragraful „şi să
vă păziţi sufletele”, „ve-şamartem et nafşoteichem”, este vorba de paza asupra
sufletului spiritual, căci omul are grijă singur de sufletul material, fără să
fie nevoie de comandamentele din partea Torei. Deci să fie evident faptul că el
execută faptele deoarece i se pretinde prin MIŢVAH---comandament, şi îi este
clar că nu ar fi executat acest lucru dacă nu era o Miţvah - poruncă.
Iar dacă înfăptuieşte
o miţvah - chiar dacă nu i se pretinde prin Ţivui, comandament - atunci să-şi
analizeze faptele pt a vedea dacă poate găsi un colţişor în care a muncit numai
spre a face bucurie Cre, MIŢVAH.
Atunci poate Lumina din
Miţvah să lumineze faptele sale de miţvah. Astfel realizează VASUL Miţvah, în
care poate să pătrundă Lumina Superioară, OHR ELION. De aceea a se păzi,
înseamnă a-şi păzi Sufletul Spiritual.
creat pe cuvintele lui Dr Rav Michael Laitman
interpretat de B B
אין תגובות:
הוסף רשומת תגובה